Proiectul noii legi a pensiilor, care va intra în vigoare anul viitor, urmând să își facă efectele din septembrie 2024, a fost publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Muncii. Primele controverse au apărut în spațiul public.
Noua lege a pensiilor, în forma de proiect, împreună cu Expunerea de Motive și cele 15 Anexe, pot fi văzute mai jos.
Potrivit noii legi a pensiilor, din trei în trei ani se majorează vârsta de pensionare și stagiul de cotizare. Este una dintre modificările care i-au surprins pe specialiști.
Potrivit noii legi a pensiilor, art. 47 (5) din forma supusă dezbaterii publice, stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare, sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România, la un interval de maxim 3 ani.
În situația în care se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, Guvernul va lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada
de creștere a speranței de viață.În situația în care creșterea stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, prevederile nu se aplică.
Proiectul de lege privind sistemul de pensii prevede egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei până în anul 2025.
Vezi Noua lege a pensiilor aici."Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei", se spune în Expunerea de motive.
Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la lege.
Conform acestei anexe din lege, în ianuarie 2023, femeile ies la pensie la 62 de ani și două luni, după care urmează:
- se ajunge la 63 de ani în ianuarie 2023,
- următorul prag va fi atins în
ianuarie 2033 (vârsta de pensionare de 64 de ani pentru femei)
- și, finalmente, în ianuarie 2035 vârsta standard de pensionare ajunge la 65 de ani și pentru femei.
Noua lege a pensiilor: vârsta de pensionare a femeilor, 65 de ani, la fel ca și bărbații
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Proiectul de lege cuprinde reglementări privind condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare pentru:
- activitate desfășurată în fostele grupe I și II de muncă, condiții speciale/condiții deosebite de muncă;
- persoanele cu handicap;
- pensia anticipată;
Femeile cu mai mulți copii ies mai devreme la pensie
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Articolul 51 spune: (1) Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, astfel:
Femeile cu mai mulți copii ies mai devreme la pensie
(2) Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.
Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani.
La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar și a satisfăcut serviciul militar.
Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.
La Secțiunea I din noua lege a pensiilor, "Pensia pentru limita de vârstă", se evocă posibilitatea menținerii în activitate până la vârsta de 70 de ani.
Art 46 (2): "Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie prevăzute la alin. (1) pot opta pentru menținerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani".
Bonus pentru pensionarii care rămân să muncească după împlinirea vârstei de pensionare:
Art. 85 (3) spune: Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
Bonus în bani pentru pensionarii care rămân să muncească după împlinirea vârstei de pensionare
Premierul Marcel Ciolacu a declarat marți, 31 octombri, că după cele 10 zile de procedură de transparenţă, proiectul va intra în avizare în Guvern şi ulterior va fi transmis Parlamentului.
"Şi cred, în procedură de urgenţă, va trece sper până în data de 20 noiembrie şi va fi trimisă la promulgare", a completat Ciolacu.
Șeful Guvernului a precizat că, într-o primă fază, de la 1 ianuarie 2024, pensiile ar urma să fie mărite, potrivit actualei legislaţii, cu indicele inflaţiei, 13,8%.
"De la 1 ianuarie se aplică la toate pensiile din România o mărire de 13,8%, urmând iarăşi o mărire în cursul anului 2024, cred că pe data de 1 septembrie, când se termină toată procedura de recalculare a celor 4.765.000 de dosare de pensii", a explicat liderul PSD.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
DOCUMENT- Noua lege a pensiilor, cu toate Anexele poate fi văzută AICI.
În prezent, sistemul public de pensii din România este reglementat de "Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice". De la 1 ianuarie 2024 urma să intre în vigoare Legea 127/2019, amânată de mai mulți ani din motive financiare.
Actuala coaliție de guvernare a decis, însă, să genereze o nouă lege a pensiilor, care să corespundă cerințelor Comisiei Europene și principiilor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În Expunerea de motive a noii legi a pensiilor, se spune că obiectivul general al reformei sistemului de pensii îl reprezintă corectarea inechităților din sistemul public de pensii, sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și respectarea principiului contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie.
Noua lege își propune să creeze un sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislație a unei formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivității și a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice.
Anvelopa pensiilor din România nu trebuie să depășească un anumit procent din PIB
Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe menținerea ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat, se spune în Expunerea de motive a legii.
Au existat discuții în ultimii ani cu privire la prontajul din PIB pe care să nu-l depășească pensiile. În timp ce Comisia Europeană a cerut un prag de 9,4%, guvernarea actuală a insistat să fie eliminată această condiționare.
Citește și: Pensiile vor crește de două ori în 2024. A doua majorare va fi substanțială pentru românii cu pensii mici
Proiectul de lege lansat în dezbatere publică precizează totuși o raportare la PIB, fără să indice o cifră concretă. La art. 11, se spune că, periodic, din trei în trei ani, în funcție de un raport făcut de Consiliul Fiscal, "Guvernul va lua măsuri de reducere a cheltuielilor cu pensiile, astfel încât acestea să revină la referința stabilită, exprimată ca procent în PIB".
Tipuri de pensii din noua lege a pensiilor
Proiectul de lege reglementează următoarele categorii de pensii:
- Pensia pentru limită de vârstă;
- Pensia anticipată;
- Pensia de invaliditate;
- Pensia de urmaș.
