VIDEO - UPDATE - Cancelarul Olaf Scholz - ședință alături de preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă. Noi detalii despre aderarea la Schengen: „România a îndeplinit toate condiţiile”
Cancelarul german Olaf Scholz a venit, luni, în vizită oficială în România şi s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Nicolae Ciucă. La Palatul Cotroceni s-a întrunit o adunare trilaterală la care participă şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Se discută despre situaţia de securitate şi ajutorul pentru Republica Moldova.
UPDATE- Iohannis, despre aderarea la Schengen: „România are un sprijin masiv din partea statelor membre ale UE”
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că România are sprijinul multor state membre ale UE pentru a adera la spaţiul Schengen şi crede că, până la finalul acestui an, această chestiune poate să fie rezolvată pozitiv. La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a precizat că ţara noastră a îndeplinit toate condiţiile pentru aderare şi a adăugat că sprijină puternic această aderare.
Klaus Iohannis și Olaf Scholz.
[Sursa foto: presidency.ro]
„Sprijin cu putere această aderare şi sper să aibă loc în acest an. Nu o să spun asta doar aici, ci şi în multe capitale şi în discuţiile de la Bruxelles voi vorbi pentru ca ei să accepte acest pas. România a îndeplinit toate condiţiile şi avem nevoie de graniţe sigure şi o abordare bună a migranților şi refugiaților şi trebuie făcut acest lucru.
Am spus şi în alte locuri – trebuie să existe posibilităţi de reparare a acestor aparate. E important ca aceste reparaţii să se facă în afara Ucrainei”, a afirmat Olaf Scholz întrebat luni la Cotroceni dacă are speranţe că România va aderare la Schengen în acest an.
La rândul său, şeful statului a precizat că ţara noastră îndeplinește de aproape 12 ani condiţiile pentru aderare şi a exprimat speranţa că, până la finalul anului, va fi un răspuns pozitiv pentru aderare.
„Cred că trebuie să reiau câteva chestiuni. România a solicitat să devină parte a Spațiului Schengen încă de acum 12 ani şi a îndeplinit toate condiţiile solicitate de aqui-ul Schengen. Acest lucru nu a fost posibil, fiindcă timp de mulţi ani au existat foarte multe rețineri, în principal legate de statul de drept. Acel MCV a dat de gândit şi am fost în situația bună de a putea încheia acest MCV în toamna anului trecut.
Acest lucru a redat românilor speranţa că va exista un vot pozitiv, afirmativ pentru acceptarea în Schengen. Din păcate, nu s-a întâmplat aşa. În decembrie a avut loc un vot în Consiliul JAI în care Austria nu a fost de acord. Acest vot negativ nu a fost un vot împotriva României, cum afirmă partea austriacă, ci a fost un vot care trebuie să atragă atenție migrației ilegale. Migraţia această nu e o problemă în România.
În acest fel s-au organizat formate de discuţii. A avut loc o întâlnire expres destinată migraţiei la Bruxelles. S-au rezolvat unele teme şi România a propus un proiect pilot care se va desfășura la granița României cu Serbia şi va dovedi cum se poate gestiona problema migranților ilegali. Credem că problema aderării României la Schengen trebuie rezolvată în acest an. Unu fiindcă suntem pregătiți şi doi pentru că anul viitor e an electoral.
Rămânem foarte conectați la problemă. România are un sprijin masiv din partea statelor membre ale UE şi credem că, până la finalul acestui an, chestiunea poate fi rezolvată pozitiv”, a completat Iohannis, în conferința de presă comună susținută cu Olaf Scholz.
UPDATE 2
Prim-ministrul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, luni la Palatul Victoria, cu Elisa Ferreira
Nicolae Ciucă a discutat, luni la Palatul Victoria, cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune şi reforme şi Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale.
La întrevederea, la care a participat şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a fost prezentat impactul pozitiv al fondurilor europene pentru dezvoltarea României şi recuperarea decalajelor dintre regiuni.
Premierul le-a mulţumit comisarilor europeni pentru sprijinul acordat în configurarea programelor aferente Politicii de Coeziune, din perioada de programare 2021-2027, a căror valoare totală depăşeşte 46 de miliarde de euro, arată comunicatul de presă al Guvernului.
„Pentru cetăţenii români, finanţările asigurate prin Politica de Coeziune sunt esenţiale şi rămân prioritare domenii precum sănătate, educaţie, transport, locuri de muncă, creştere economică inteligentă şi recuperarea decalajelor de inovare,
conectivitate, dezvoltare durabilă şi tranziţie verde, dezvoltare regională, reducerea riscurilor pentru cei expuşi la sărăcie sau excluziune socială, tranziţie către neutralitate climatică. Alături de fondurile asigurate prin PNRR şi banii europeni din perioada de programare 2014-2020, din care ţara noastră mai are încă de cheltuit sume importante, toate aceste resurse reprezintă pentru Guvern garanţia că reformele aşteptate de oameni şi creşterea calităţii vieţii lor au finanţarea asigurată. Cea mai bună dovadă a importanţei fondurilor europene am avut-o anul trecut, când, în ciuda multiplelor provocări economice cu care ne-am confruntat, cele 11 miliarde de euro atrase din aceste fonduri au generat creştere economică şi derularea de proiecte de dezvoltare. La nivelul Executivului, alături de Comisia Europeană, vom continua cooperarea pentru a ne asigura că folosim în interes public fiecare euro alocat ţării noastre. Politica de Coeziune este cel mai valoros instrument în beneficiul cetăţenilor noştri şi trebuie să îi consolidăm perspectivele, fără a permite diluarea viziunii acesteia, aşa cum o regăsim în Tratatul Uniunii Europene”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
Cancelarul Germaniei Olaf Scholz.
[Sursa foto: presidency.ro]
Conform sursei citate, Elisa Ferreira a precizat că discuţiile au vizat politica de coeziune.
„Având în vedere creşterea economică impresionantă a României, mă bucur foarte mult că am avut ocazia să discutăm cu prim-ministrul Ciucă şi cu ministrul Boloş despre detaliile sprijinului acordat prin politica de coeziune pentru consolidarea unei strategii solide de dezvoltare echilibrată din punct de vedere teritorial şi social pentru întreaga ţară”, a declarat comisarul european Elisa Ferreira.
La rândul său, Nicolas Schmit a explicat că fondurile europene pot sprijini dezvoltarea economică şi socială echitabilă în România.
„Situaţia actuală dificilă şi tranziţiile implică multe provocări pentru România. Fondurile europene pot sprijini o dezvoltare economică şi socială echitabilă şi pot ajuta Guvernul român să găsească soluţii potrivite pentru combaterea sărăciei şi îmbunătăţirea integrării pe piaţa muncii, în special pentru tineri. De asemenea, punem un accent deosebit pe combaterea sărăciei în rândul copiilor, cu ajutorul garanţiei pentru copii, pentru a oferi tuturor copiilor şanse egale”, a arătat comisarul Nicolas Schmit, potrivit sursei citate.
Printre temele de dialog s-a numărat şi sprijinul acordat de Uniunea Europeană pe fondul crizei energetice şi agresiunii militare ruse din Ucraina, atât din perspectiva ajutorului pentru refugiaţi, cât şi privind ajutoarele pentru cetăţeni şi sectoarele economice afectate.
Premierul le-a mulţumit comisarilor europeni pentru sprijinul acordat în configurarea programelor aferente Politicii de Coeziune, din perioada de programare 2021-2027, a căror valoare totală depăşeşte 46 de miliarde de euro, arată comunicatul de presă al Guvernului.
Cancelarul Germaniei în vizită în România.
[Sursa foto: presidency.ro]
„Pentru cetăţenii români, finanţările asigurate prin Politica de Coeziune sunt esenţiale şi rămân prioritare domenii precum sănătate, educaţie, transport, locuri de muncă, creştere economică inteligentă şi recuperarea decalajelor de inovare, conectivitate, dezvoltare durabilă şi tranziţie verde, dezvoltare regională, reducerea riscurilor pentru cei expuşi la sărăcie sau excluziune socială, tranziţie către neutralitate climatică. Alături de fondurile asigurate prin PNRR şi banii europeni din perioada de programare 2014-2020, din care ţara noastră mai are încă de cheltuit sume importante, toate aceste resurse reprezintă pentru Guvern garanţia că reformele aşteptate de oameni şi creşterea calităţii vieţii lor au finanţarea asigurată. Cea mai bună dovadă a importanţei fondurilor europene am avut-o anul trecut, când, în ciuda multiplelor provocări economice cu care ne-am confruntat, cele 11 miliarde de euro atrase din aceste fonduri au generat creştere economică şi derularea de proiecte de dezvoltare. La nivelul Executivului, alături de Comisia Europeană, vom continua cooperarea pentru a ne asigura că folosim în interes public fiecare euro alocat ţării noastre. Politica de Coeziune este cel mai valoros instrument în beneficiul cetăţenilor noştri şi trebuie să îi consolidăm perspectivele, fără a permite diluarea viziunii acesteia, aşa cum o regăsim în Tratatul Uniunii Europene”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
Conform sursei citate, Elisa Ferreira a precizat că discuţiile au vizat politica de coeziune.
„Președintele României, Klaus Iohannis, îl va primi luni, 3 aprilie 2023, la Palatul Cotroceni, pe Cancelarul Federal al Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în România. De asemenea, Preşedintele României va găzdui o reuniune trilaterală la care va participa împreună cu Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi Cancelarul Olaf Scholz”, anunţă Administrația Prezidențială.
Olaf Scholz și președintele României.
[Sursa foto: presidency.ro]
Cancelarul german va avea, potrivit programului oficial, şi o întâlnire cu premierul Nicolae Ciucă, iar la Palatul Victoria va avea loc o întâlnire a celor două delegații guvernamentale.
„Vizita Cancelarului german reprezintă un moment de reconfirmare a relațiilor bilaterale excelente, cu caracter strategic, dintre România şi Republica Federală Germania, care se bazează pe o prietenie tradiţională, relații istorice şi interumane extinse, precum şi pe interesul comun în ceea ce privește securitatea europeană în contextul actual dificil generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai transmis Administrația Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, discuțiile președintelui Klaus Iohannis cu cancelarul Olaf Scholz se vor concentra pe dezvoltarea şi aprofundarea, în continuare, a cooperării româno-germane în toate domeniile de interes comun.
„Va fi accentuat interesul ambelor părţi pentru dinamizarea schimburilor economice şi a investiţiilor, având în vedere faptul că Germania este cel mai important partener comercial al ţării noastre şi al doilea investitor în economia românească, dar şi a cooperării sectoriale. Totodată, se va urmări asigurarea unei coordonări strânse în cadrul UE şi NATO”, a mai transmis Preşedinţia.
Se va vorbi despre situația de securitate şi ajutorul pentru Republica Moldova
În planul afacerilor europene, cei doi lideri vor avea un schimb de opinii privind temele de actualitate, cu o atenție specială acordată procesului de aderare a României la spațiul Schengen, măsurile pentru sprijinirea Ucrainei şi a Republicii Moldova, asigurarea competitivității economiei europene, securitatea energetică, schimbările climatice şi tranziţia verde.
„Preşedintele Klaus Iohannis şi cancelarul Olaf Scholz vor discuta, de asemenea, despre situaţia de securitate generată de agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, prin prisma evoluțiilor recente, cooperarea pentru sprijinirea multidimensională a Ucrainei, ajutorarea refugiaţilor, facilitarea tranzitului de cereale ucrainene către piaţa globală, precum şi sprijinirea parcursului european al acestei ţări. Va fi abordată, totodată, cooperarea româno-germană în domeniul apărării pentru a consolida postura de descurajare pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice şi pentru a întări securitatea regiunii Mării Negre”, se mai arată în comunicatul Administrației Prezidenţiale.
Preşedintele României şi cancelarul Federal vor evidenția rolul important jucat de comunitatea românească din Germania şi de minoritatea germană din ţara noastră, cu o contribuție majoră la apropierea şi cunoașterea reciprocă a celor două națiuni.
„Reuniunea trilaterală pe care o va găzdui președintele României are ca obiectiv consolidarea sprijinului în toate domeniile pentru asigurarea rezilienței, a stabilităţii şi a securităţii Republicii Moldova şi pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Discuţiile vor transmite un mesaj clar privind continuarea sprijinului ferm şi neabătut din partea partenerilor Chişinăului, în special în condițiile în care Republica Moldova este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor tentative de subminare a ordinii constituționale”, mai arată sursa citată.
Potrivit documentului, în cadrul întrevederii va fi discutat, totodată, sprijinul pentru avansarea integrării europene a Republicii Moldova, singura opțiune capabilă să asigure un viitor democratic, prosper şi stabil pentru cetățenii săi.
