Tinând cont de faptul că zeci de mii de cetăţeni români din Diaspora nu au putut să-şi exercite dreptul la vot garantat de Constituţie la alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019,

Dat fiind că această situaţie constituie o repetare a ceea ce s-a petrecut si la alegerile prezidenţiale din 2014 şi nu s-au luat măsuri suficiente pentru a îmbunătăţi procesul de votare,

Având în vedere faptul că numărul secţiilor de votare a fost mult prea mic în comparaţie cu numărul alegătorilor care doreau să-şi exprime opţiunea de vot,

Ţinând seama de faptul că Guvernul nu a dorit să prelungească programul de votare al secţiilor din Diaspora, acolo unde cetăţenii români au aşteptat ore în şir pentru a ajunge la urne,

Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro

Citeste si: Au plătit 4.400 de euro pe o vacanță de lux, în Egipt, dar realitatea arăta complet diferit față de poze: Am avut un șoc- antena3.ro

Citeste si: Cel mai scump oraș din lume este în Europa. Chiria este cu 340% mai scumpă decât în București- stirileprotv.ro

Pentru stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 75 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă transmitem Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei comisii de anchetă cu privire la îngrădirea dreptului de vot al cetăţenilor români din Diaspora”, se arată în proiectul de hotărâre depus la Camera Deputaţilor, potrivit news.ro.

Obiectivele comisiei ar urma să vizeze: circumstanţele în care a fost stabilit un număr de secţii de votare ce s-a dovedit a fi insuficient; cine au fost responsabilii pentru organizarea defectuoasă a alegerilor

din Diaspora; în ce măsură observatorii de la secţii au acordat asistenţa necesară alegătorilor pentru a fi îndrumaţi spre alte secţii de votare; de ce nu s-a prelungit programul de votare la secţiile cu probleme din Diaspora.

Citeste si: Teodor Meleşcanu: Niciun moment nu mi-am pus problema demisiei

În vederea audierii, Comisia parlamentară de anchetă poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul altor organe ale administraţiei publice, servicii sau instituţii publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea

adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor Comisiei parlamentare de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective, se arată în proiectul de hotărâre.

Citeste si: Motivul pentru care Andreea Mantea a apărut umflată la față în ultimele zile, pe micile ecrane. Vedeta TV le spune urmăritorilor ce s-a întâmplat cu ea. „Tremur de durere. Iau foarte multe pastile.”- kfetele.ro

Citeste si: Gestul făcut de zeci de artiști de renume pentru a strânge bani pentru cei afectaţi de incendiile din California- radioimpuls.ro

Citeste si: Judecătorii au motivat de ce l-au lăsat pe Iohannis fără două case. ANAF: Se vor face demersuri pentru recuperarea "fructelor neculese"- antena3.ro

Citeste si: VIDEO| Umilirea diasporei, rusinea unei tari

Potrivit documentului, Comisia parlamentară de anchetă poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde şi în scris Comisiei parlamentare de anchetă, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care ie deţine şi care sunt utile Comisiei parlamentare de anchetă.



În cazul în care este necesară prezenţa unor experţi pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, Comisia parlamentară de anchetă dispune efectuarea de expertize.

Comisia parlamentară de anchetă poate solicita Guvernului sau altor organe ale administraţiei publice, servicii sau instituţii publice înscrisuri care pot servi la aflarea adevărului, se mai arată în proiect.

Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în termen de 60 de zile de la data constituirii Comisiei parlamentare de anchetă. Termenul de depunere a raportului poate fi prelungit de Biroul permanent, la cererea motivată a preşedintelui de comisie. După primirea raportului, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor îl vor pune la dispoziţia grupurilor parlamentare şi îl vor înscrie pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor.


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si