Iată când pică Paștele Blajinilor în 2024. Vezi semnificația acestei sărbători și ce obiceiuri țin crestinii în această zi.
Vezi pe ce dată se sărbătorește Paștele Blajinilor, conform calendarului ortodox.
[Sursa foto: crestinortodox.ro/Doxologia]Paștele Blajinilor este o sărbătoare religioasă care are loc în fiecare an la 8 zile de la Paștele ortodox. În 2024, Paștele Blajinilor se va sărbători pe data de 13 mai 2024, după Duminica Tomii.
Această sărbătoare mai poartă numele și de „ sărbătoarea morților ” sau „lunea morților”, fiind prima zi din Săptămâna neagră. Paștele Blajinilor se sărbătorește mai ales în Republica Moldova.
Paștele Blajinilor este sărbătoarea dedicată celor trecuți în neființă.
Prin această sărbătoare se face pomenirea colectivă a morților. Este ziua în care credincioșii vizitează mormintele celor dragi (rude, prieteni) care au plecat dintre noi, îi omagiază, iar apoi participă la slujbă de sfințire a bucatelor care vor fi împărțite cu ocazia acestei zile. Se dau de pomană alimente ce au fost consumate la masa de Paște, cum ar fi pasca, ouăle vopsite, cozonacii, fripturi (de miel) și vin.
Citește și: Când are loc Prohodul Domnului în Săptămâna Mare din 2024? Versuri complete
Citește semnificația sărbătorii Paștelui Blajinilor.
Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de „rohmani”, termen care ar proveni din limba tracă, de la Zeind-Roymentos (Sfântul Luminos), nume dat Cavalerului Trac despre care se spune că a fost o zeitate, conform ea.md
Vechile legende spun că blajinii erau creștini care duceau vieți curate și care obișnuiau să se roage.
Din aceste motive, ei erau și foarte plăcuți de Dumnezeu. Ei nu păcătuiau, iar după ce mureau mergeau direct în rai și stăteau alături de cei sfinți.Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Legendele mai spun că ei trăiau departe, la marginea pământului, lângă ape curgătoare, într-o țară neștiută de lume. Ei nu ar fi avut case, iar pentru a se adăposti s-ar fi folosit de umbra copacilor.
Totodată, acești oameni se întâlneau cu femeile lor doar o dată pe an, atunci când celebrau Paștele lor, dar întâlnirile se întindeau pe durate scurte de timp, conform Muzeului de Artă Populară Constanța.
Blajinii nu știau cu exactitate când este Paștele pentru ei, dar aflau acest detaliu atunci când vedeau pe apele din împrejurimi cum pluteau cojile de ouă care erau albe sau roșii. Acestea erau coji aruncate de gospodine în Sâmbăta Mare. Cojile de ouă provin de la ouăle crude care au fost folosite la diverse preparate sau de la ouăle vopsite în Joia Mare pentru Paște și care s-au crăpat. Cu toate acestea, pe vremuri, se credea că este mare păcat ca femeile să nu strângă cojile de ouă și să le lase pe apele curgătoare.
Cojile de ouă ajungeau în regiunea blajinilor la aproximativ o săptămână după Învierea Domnului, în Duminica Tomei sau în următoarea zi. Acesta este motivul pentru care Paștele Blajinilor este celebrat la o săptămână după Paștele ortodox.
O credință veche spune că blajinii sunt copiii nebotezați care au murit la scurt timp după naștere, potrivit etnografului Sorin Mazilescu citat de Adevărul. Ei mai sunt văzuți ca urmașii celor care nu au reușit să traverseze marea, când Moise i-a eliberat pe evrei din robia egipteană și a despărțit apele.
De atunci ei ar fi rămas pe o insulă din apropierea Raiului pe unde trece Apa Sâmbetei, conform crestinortodox.roCitește și: Pe ce dată se sărbătorește Izvorul Tămăduirii în 2024? Tradiții pentru această zi
De Paștele Blajinilor se împart ouă, cozonaci, vin roșu și pască.
De Paștele Blajinilor, creștinii merg la mormintele rudelor decedate pentru a le îngriji. Ei aprind lumânări și tâmâiază locul, iar pe morminte așază aranjamente florale funerare.
Totuși, de Paștele Blajinilor credincioșii pot acorda atenție și mormintelor pe care nu îi cunosc. O credință veche spune că cei care au grijă de mormintele străinilor vor primi o răsplată frumoasă de la Dumnezeu.
De Paștele Blajinilor se împart ouă, cozonaci, vin roșu și pască. Slujba de pomenire a morților și sfințirea alimentelor se face chiar la mormintele celor decedați.
După terminarea slujbei, credincioșii împart alimentele și preparatele celor prezenți.
În unele zone ale țării, oamenii obișnuiesc să se așeze pe iarbă în cimitir, lângă biserică sau într-un alt loc și fac mese în cinstea celor trecuți la cele sfinte. Un obicei vechi spune că este bine să se lase să cadă pe jos firmituri și vin pentru ca și cei morți să mănânce.
A îngropat Dana Roba securea războiului cu părinții lui Daniel Balaciu? Cum a decurs întâlnirea lor: "Eu nu sunt o femeie rea"
EXIT POLL PREZIDENŢIALE 2024. Avem cifrele de la ora 12.00, surpriză TOTALĂ, doar unele sondaje au anticipat această finală
