Paștele catolic și cel ortodox. Paștele ortodox are loc aproape întotdeauna la o săptămână după cel catolic. Anul acesta, sărbătorim Paștele catolic pe 9 aprilie, iar cel ortodox pe 16 aprilie.
Pastele catolic și cel ortodox. Diferențe și asemănări în celebrarea sărbătorii
[Sursa foto: colaj pixabay]Paștele catolic și cel ortodox. Totuși, nu este regulă. Au fost ani în care între cele două sărbători era pauză de o lună sau au avut loc în aceeași zi.
Iată, deci, care sunt principalele diferențe între Paștele catolic și cel ortodox.
Învierea lui Iisus Hristos are o dată variabilă de prăznuire, în fiecare an.
Scrierile teologice menţionează că Paştele a fost prăznuit de la început în toată lumea creştină. Diferenţele regionale au creat însă controverse şi dezbinări în unele Biserici. Pentru a se realiza o uniformizare a sărbătorii Pastelui, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit ca Paştele să fie serbat întotdeauna duminica.
Citește și: Duminica Floriilor 2023. Este zi cu dezlegare la pește! Două rețete delicioase de post
Potrivit regulii de la Sinodul de la Niceea, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
Paștele Ortodox și Paștele Catolic au, de obicei, date diferite pentru că cele două biserici folosesc calendare diferite pentru calcul.
În timp ce Paștele Catolic e calculat potrivit Calendarului Gregorian, cel Ortodox continuă să fie calculat după Calendarul Iulian. Următoarea data în care cele două sărbători vor coincide va fi 20 aprilie 2025.Următoarea data în care cele două sărbători vor coincide va fi 20 aprilie 2025.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Când cade Paştele Ortodox în următorii ani
2024 – 5 mai
2025 – 20 aprilie
Când cade Paştele Catolic
2024 – 31 martie
2025 – 20 aprilie
Deși data sărbătoririi lor diferă, tradițiile și obiceiurile practicate în aceste două zile sunt asemănătoare.
Unele dintre cele mai importante tradiții sunt binecuvântarea focului, aprinderea lumânării pascale și a celorlalte lumânări, cântările adresate lui Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.
Citește și: Nu ne mai permitem masa de Paște
Clopotele bisericilor din Franța nu mai sună de joi până sâmbătă. Se pare că ele sunt plecate de la Roma, de unde se întorc, în noaptea de Paști, vărsând pe drum dulciuri pentru copii.
După tradiționala slujbă de Paști, familia se reunește în jurul unui platou cu friptură de miel. În anumite regiuni franceze se spune că un iepure este cel care aduce ouă, pe care le ascunde în cuiburile făcute cu o zi înainte de către copii.
Paștele ortodox este marcat de slujbe speciale în cadrul Bisericii, și, nelipsitele preparate tradiționale românești. De Paști, fiecare român are pe masă ouăle roșii, cozonacul și friptura de miel.
Tot în această perioadă, este cunoscut și obiceiul cu trecerea pe sub masă. Unii trec pe sub masa doar o singură dată, reprezentând Jertfa Mântuitorului, iar alții de trei ori, număr care reprezintă zilele în care trupul Mântuitorului a șezut în mormânt. Acest obicei este unul al smereniei și al credinței.
Tot în ziua de Paște, în zona rurală mai ales, se pune intr-un lighean apa proaspata, un ou rosu si o moneda de argint. Toti membri familiei se spala pe rand cu aceasta apa. Daca acestia isi dau cu oul rosu pe fata, persoanele vor fi sanatoase tot anul. Daca isi vor da pe fata cu moneda de argint, se crede ca vor fi mandri si curati, la fel ca si argintul.
In alte regiuni, în Vinerea Mare este recomandat sa te scufunzi în apa rece de trei ori pentru a scăpa de boli tot restul anului.
A îngropat Dana Roba securea războiului cu părinții lui Daniel Balaciu? Cum a decurs întâlnirea lor: "Eu nu sunt o femeie rea"
Misterul ultimelor ore ale lui Lucy, strămoșul nostru antic, elucidat de fosila care a revoluționat studiul evoluției umane
VIDEO Călin Georgescu s-a filmat când făcea baie într-un lac de munte când afară erau -6 grade
