Sântul Apostol Andrei este unul dintre cei 12 apostoli ai Mântuitorului, cel care a adus cuvântul Domnului în regiunile dacice și a creștinat poporul român în formare. Pe ce dată se sărbătorește Sf. Andrei în 2023?
Sfântul Apostol Andrei a adus creștinismul în Dacia
Sfântul Andrei este sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română în fiecare an data de 30 noiembrie, chiar înainte de intrarea în luna decembrie și de Ziua României, 1 decembrie.
Citește și: Câte zile libere avem în noiembrie 2023: Urmează o mini-vacanță pentru toți angajații
Mai multe mărturii ale părinţilor şi scriitorilor creştini din primele veacuri creştine confirmă misiunea de evanghelizare a tracilor și sciţilor de către Sfântul Andrei.
Apostolul Andrei a predicat în special în „pustiurile scitice”, adică şi în ţinutul Dobrogei, unde tradiția i-a păstrat urmele.
Sub numele de Peștera Sfântului Andrei este cunoscută o mănăstire dobrogeană, situată în apropierea localității Ion Corvin din județul Constanța.
Este construită în jurul unei peșteri în care tradiția populară susține că a trăit și a creștinat Sfântul Apostol Andrei.
Prezenţa Sfântului Andrei în Dobrogea este atestată de Sfântul Ipolit, care spune că acesta „a vestit cuvântul Evangheliei sciţilor şi tracilor”.
Renumitul istoric Eusebiu de Cezareea, în cartea sa Istoria bisericească, a scris că Sfântul Andrei a propovăduit şi în Dacia Pontică, viitoarea provincie Scythia Minor.
Sinaxarul constantinopolitan, în Pătimirea Sfântului Andrei, vorbeşte despre faptul că Sfântul Andrei a predicat în „regiunea Bitiniei şi Pontului, în provinciile romane Tracia şi Sciţia”.
Citeste si: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti- catena.ro
În Doctrina syriacă a Apostolilor sunt prezentate teritoriile evanghelizate de Sfântul Andrei: „Niceea, Nicomidia, Bithinia şi...
Gothia”. În accepţiunea istoricilor contemporani, Gothia este „regiunea de est a Daciei Carpatice”.Alături de Sfântul Apostol Andrei ar fi predicat în Dobrogea şi Sfântul Apostol Filip. Acest lucru apare într-o lucrare din secolul al V-lea, denumită Istoria nevoinţelor apostolice în zece cărţi.
Asemenea Sfântului Andrei, Apostolul Filip se va implica în propovăduirea Evangheliei şi în convertirea păgânilor din Scythia.
Sfantul Apostol Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie 2023
Lucrarea misionară a Sfântului Andrei în Dobrogea îşi găseşte confirmarea şi în tradiţia populară dobrogeană: peştera Sfântului Andrei, pârâul Sfântului Andrei, colindul Sfântului Andrei.
Tradiţia populară locală vorbeşte despre trecerea Apostolului Andrei cu un toiag în mână: „Sfântu’ (Andrei) când a vinit, ci c-a vinit pă jos c-un băţ în mână. El n-a stat mult, fo două zile, dac-a stat şi, când a plecat, a plecat fără băţ.
Spune că i-a fost seti, ş-a fost dat cu băţu-n stâncă ş-a ieşit apă. A tot chicurat pân-a stat. Bătrânii aşa spune”.
O altă tradiţie, păstrată până acum, relatează cum Sfântul Andrei, atunci când a ajuns în Dobrogea, „lumea era foarte tulburată de haitele de lupi ce mişunau în tufişurile de lângă Dunăre şi Bărăganul nostru", scrie ziarul Lumina.
Şi Apostolul, având darul vindecărilor şi, mai ales, al minunilor, "a vindecat rănile multora şi prin rugăciuni lega gura lupilor, apărând pe oameni şi vitele lor şi toţi îl aveau de sfânt şi de mare ocrotitor”.
Mai mult decât atât, într-una din creaţiile folclorice sunt amintiţi Decebal şi Traian, conducătorii strămoşilor noştri, care au venit să-l vadă pe marele Apostol (Colindul Sfântul Andrei).
În ziua de Sfântul Andrei există obiceiul de a se aşeza ramuri de copac într-un vas cu apă şi de a se păstra până la Anul Nou.
Cu aceste ramuri vor umbla cu pluguşorul tinerii din comunitate. Alt obicei din Dobrogea, legat de ramurile păstrate în apă, este acela că „în ziua de Sfântul Andrei se pun într-o sticlă cu apă ramuri de măr sau de vişin ori cireş, câte una pentru fiecare membru al familiei, şi se ţin până la Anul Nou şi care dintre ramuri va înflori, acela a cui este, se crede că-i va merge bine în anul ce urmează”.
Toate obiceiurile dobrogene vorbesc despre trecerea Sfântului Andrei prin aceste locuri, exprimând credinţa vie a strămoşilor noştri că el este cel care a adus creştinismul în acest colţ de lume.
Datinile şi practicile religioase despre Apostolul Andrei sunt proprii românilor, dovedind vechimea şi dezvoltarea creştinismului la strămoşii noştri, precum şi apostolicitatea Bisericii Ortodoxe Române.
Fiind în preajma sărbătorilor de iarnă, prilej de felicitare pentru Noul An, Biserica a preluat şi încreştinat practicile păgâne ale vremii în sărbătoarea Sfântului Andrei.
În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, tradiția populară românească spune că este "Noaptea strigoilor".
Apariția celor doi sfinți-moși la începutul iernii, Moș Andrei și Moș Nicolae, căderea zăpezilor și punerea in miscare a haitelor de lupi sunt semne evidente de îmbătrânire si degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deterioreaza neincetat, ajungand in noaptea de 29 spre 30 noiembrie, in Noaptea Strigoilor, la starea simbolica de haos, cea de dinaintea creatiei
Conform tradiției, este o noapte de spaima, intrucat spiritele mortilor ies din morminte umblă împreuna cu strigoii vii.
Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si strigoilor, tinerii puneau usturoi în ferestre si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii.
