Legea pensiilor speciale a intrat la votul final în Camera Deputaților, luni 16 octombrie de la ora 17.00. După ce a trecut în viteză de Senat, legea contestată de Opoziție a fost dezbătută și votată într-o singură zi în Camera Deputaților, urmând a fi trimisă din nou la Curtea Constituțională (CCR).
Pensiile speciale, la votul final în Camera Deputaților
Legea pensiilor speciale a intrat la votul final, luni, 16 octombrie, la Camera Deputaților, într-o sesiune specială dedicată pensiilor speciale care a început la ora 17.00.
UPDATE. Plenul Camerei Deputaţilor a votat, luni, cu 174 pentru, 81 impotrivă și 17 abţineri, proiectul de lege privind pensiile de serviciu, după punerea lui în acord cu observaţiile Curţii Constituţionale şi cu observaţiile Comisiei Europene.
Săptămâna trecută senatorii din alianța de guvernare au votat mai multe amendamente pentru punerea legii în acord cu decizia CCR, dat fiind că legea inițială fusese considerată neconstituțională și a fost retransmisă în Parlament.
Citește și: Pensii de 21.000 de lei pentru jumătate dintre pensionarii "speciali" din România. Cine sunt aceștia
Dacă guvernarea PNL-PSD nu înaintează cu "reforma pensiilor speciale", asumată în PNRR, este posibil ca România să piardă 1,4 miliarde de euro de la Comisia Europeană.
Termenul-limită este 3 noiembrie 2023, însă parlamentarii din Opoziție susțin că noua formă a legii nu elimină privilegiile, ci le protejează încă 20 sau 30 de ani.
Deputatul USR Ștefan Pălărie a criticat adoptarea noii legi, spunând că este vorba de o "pseudoreformă, care salvează specialii".
De partea cealaltă, deputatul PSD Alfred Simonis consideră că noua lege va încheia problema pensionarilor speciali.
"Am convocat o sesiune de vot specială pentru acest proiect, luni, la ora 17,00. După dezbateri vom da şi votul final pentru legea pensiilor speciale şi să scăpăm de această problemă a pensionarilor speciali", a declarat preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis.
Potrivit lui Simonis, foştii parlamentari deja nu mai încasează pensii speciale.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
"Acela a fost primul pas. Al doilea este acesta şi ulterior va trebui să gândim toate mecanismele posibile dar şi constituţionale pentru a ajunge la acea echitate pe care ne-o dorim cu toţii", a mai spus social-democratul Alfred Simonis.
Deputații din Opoziție consideră că noua lege a pensiilor apără în continuare "o uriașă nedreptate care marcează aceată țară".
"Este o țară împărțită în două, între cei proști care muncesc ca să plătească pentru cea de-a doua castă, categoria privilegiațiilor, pensii de peste 40.000 de lei, combinate cu salarii la stat și sinecuri", a declarat deputatul USR Stefan Pălărie.
În data de 2 august, Curtea Constituţională a României a decis să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.
Dintre modificările aduse acum la Senat, cele mai importante sunt următoarele:
- Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
- A fost eliminată anomalia privind calculul pensiei speciale prin raportare la ultima lună de venit activ:
judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. În varianta adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.
- Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 21 alin (1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni.
Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art.211 alin.(1) din Legea nr. 303/2022. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Sesiune specială de vot pentru pensiile speciale
Opoziția a criticat modificările aduse la legea pensiilor speciale, cei de la USR susținând că persoanele care intră sub incidenţa anumitor legi şi îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor în vigoare.
În anexele de zeci de pagini la proiectul de lege, senatorii PSD și PNL au propus o etapizare, în unele cazuri, pe 20 de ani pe 30 de ani, pentru eliminarea treptată a pensiilor speciale, este critica adusă de USR.
„Coaliția PSD-PNL a mers chiar mai departe decât cere Curtea Constituțională, amânând până la finalul anului 2028 orice mică reformă, orice mică schimbare în ceea ce privește pensiile speciale. Practic, coaliția oferă cinci ani întregi tuturor oamenilor care visează la pensii speciale să iasă la pensie pe vechile reguli, iar în anexe de zeci de pagini PSD și PNL au propus o etapizare, în unele cazuri pe 20-30 de ani, timp în care pe anumite aspecte nici măcar nu ne vom apropia de eliminarea pensiilor speciale”, a declarat Irineu Darău, senator USR.
Alfred Simonis a declarat că nu exclude discuţii aprinse în Cameră din partea Opoziţiei, pe marginea acestui vot.
"Rolul Opoziţiei este să conteste măsurile Puterii, indiferent cât de bune ar fi acestea, dar trebuie să ţinem cont că jalonul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) de care depind 2,8 miliarde de euro a fost depus de către actuala Opoziţie în PNRR, ori faptul că noi îndeplinim jalonul şi fosta Putere care astăzi este Opoziţie critică faptul că noi îndeplinim jalonul este o fractură logică, dar în politica românească se întâmplă. Deşi PNRR era un moment în care puteam să avem liderii partidelor politice proeuropene şi prooccidentale să fie parte a demersului de a aduce bani în ţară. Se pare că şi la nivel naţional, USR îşi doreşte cu orice preţ să blocheze cumva atragerea acelor fonduri europene şi poate că şi-ar dori să piardă România banii ca să aibă pe cine da vina", a mai afirmat Alfred Simonis.
De asemenea, sindicatele din MAI și MAPN au avertizat că există riscul ca 15.000 de ofițeri activi în sistem să se pensioneze rapid ca să nu ajungă la mâna unei legislații mai dezavantajoase.
