A fost publicat Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). DOCUMENT

După mai multe săptămâni în care principalele partide din Opoziție au acuzat Guvernul că ține ascunse proiectele de investiții cuprinse în PNRR, iar premierul s-a lăudat în repetate rânduri cu miliardele atrase de la UE, fără să prezinte concret proiectele din PNRR, a sosit în sfârșit ziua în care opinia publică din România are acces la documentul integral trimis la Bruxelles.

Forma finală transmisă Comisiei Europene a planului a fost publicată miercuri pe site-ul ministerului Investițiilor Europene, împreună cu anexele.

Citeste si: Când va depune PSD o nouă moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu

"Am luat decizia de a publica întreg planul României, vom fi printre puținele state membre UE care publică întregul document", a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, la momentul prezentării PNRR în Parlament.

Ministrul Ghinea a răspuns, miercuri, întrebărilor jurnaliștilor cu privire la unele dintre reformele și investițiile din PNRR:

Premierul Florin Cîțu: Vom construi 450 km. de autostradă

România va primi 29,2 miliarde de euro prin PNRR, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Banii trebuie accesați până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanțate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026.

Citeste si: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost depus la Comisia Europeană

Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro

Citeste si: Irina Columbeanu și Ramona Gabor l-au scos pe Irinel Columbeanu de la azil! Gestul emoționant făcut de fiica fostului milionar! Unde l-a dus pe tatăl ei?- wowbiz.ro

Premierul Florin Cîțu a declarat că România a decis să acceseze și partea de împrumuturi din PNRR pentru a acoperi nevoia de investiții. 

"Este vorba despre 29,2 miliarde de euro bani care pot fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, vom renova zeci de spitale, vom construi sute de școli și de creșe. Vom avea un spital nou construit până în 2024. Este o premieră. Este foarte important pentru această guvernare să construiască spitale. Sunt trei mari sectoare care primesc bani Transporturi, Educație și Sănătate", a declarat miercuri premierul Florin Cîțu.

Ce conține PNRR în forma finală

PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Cele 15 compoenente sunt, pentru pilonul Tranziţia verde: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul "Politici pentru noua generaţie" are o singură componentă, respectiv România Educată. 

Citeste si: Premierul Florin Cîţu prezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (LIVE VIDEO)

România a depus oficial, luni, Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare la Bruxelles şi urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene.

Date din draftul PNRR

Alocarea pentrru transportul sustenabil (rutier, feroviar, metrou) este de 7,6 miliarde de euro şi prevede 434 de kilometri de autostradă construiţi; 625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite; 45% din punctele negre ale siguranţei rutiere eliminate. Pentru calea ferată planurile prevăd 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 2.534 km de cale ferată pe care viteza comercială creşte cu 15% prin lucrări de reînnoire şi 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. La metrou planurile includ 15,6 km de reţea nouă de metrou, 15 staţii noi şi 30 de rame noi.

Citeste si: Laurențiu Reghecampf, despre boala cumplită cu care mama lui s-a confruntat. Ce spune antrenorul despre starea ei de sănătate? „Întotdeauna există riscul să reapară.”- kfetele.ro

Citeste si: Suma colosală încasată de România la EURO 2024. Care sunt echipele de club din România care vor primi bani de la UEFA- radioimpuls.ro

Managementul apei are o alocare de 1,9 miliarde de euro, pentru două planuri de reformă şi şapte proiecte de investiţii. printre proiecte se numără construirea de reţele de apă cu o lungime de 1630 km în localităţi cu peste 2000 locuitori, construirea a 2000 km reţele de canalizare în localităţi peste 2000 locuitori şi 470 de km de reţele de canalizare în localităţi sub 2000 de locuitori, conectarea a 100.000 de gospodării la reţele de apă şi canalizare prin programul naţional Prima conectare la apă şi canalizare, precum şi realizarea cadastrului apelor.

Programul „Împădurim România şi protejăm biodiversitatea” are o alocare de 1,3 miliarde de euro, pentru 14 investiţii şi 4 reforme. Programul prevede 45.000 de hectare noi de pădure, actualizarea planurilor de management pentru 250 arii naturale protejate, precum şi 10.000 hectare habitate naturale refăcute.

Managementul deşeurilor are o alocare de 1,1 miliarde de euro pentru 2 reforme şi 3 investiţii, printre care dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi control a Gărzii de Mediu, 550 echipamente de monitorizare a poluării aerului şi 15 sisteme judeţene de gestionare a deşeurilor modernizate.

Fondul pentru valul renovării are o alocare de 2,2 miliarde de euro, pentru 8 reforme şi 10 investiţii, printre care 1.000- 1.500 blocuri reabilitate energetic şi 2.000 de clădiri publice reabilitate.

Alocarea pentru Energie regenerabilă şi infrastructură de gaz cu hidrogen este de 1,6 miliarde de euro, pentru 7 reforme şi 7 investiţii. Exemplele oferite de Guvern sunt dezvoltarea de capacităţi electrice din surse regenerabile: eolian: +1.581 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 faţă de 2020; solar: +2.031 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 faţă de 2020.

2 miliarde de euro sunt alocate pentru cloud guvernamental şi sisteme publice digitale interconectate. Programul promite legarea tuturor ministerelor şi a agenţiilor guvernamentale într-o singură reţea şi o singură bază de date interoperabilă, 5 milioane cetăţeni care vor avea cartea de identitate electronică, 30.000 de funcţionari publici instruiţi digital, 100 biblioteci finanţate ca HUB-uri de învăţare şi dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieţii şi 65 structuri sprijinite în domeniul securităţii cibernetice.

Reformele fiscale şi reforma sistemului de pensii au o alocare de 682 milioane euro. Printre prevederi se află limitarea pensiilor speciale, un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii şi o indexare automată a pensiilor, precum şi reforme în politica fiscală şi adoptarea de măsuri pentru a creşte veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilităţii fiscale.