Povestea Castelului Iuliei Hasdeu, cel mai bantuit loc din Romania. Noaptea, in templul lumii de dicolo, fata se aude cantand la pian
Templul de la Campina inchinat Iuliei Hasdeu a fost locul de refugiu pentru Bogdan Petriceicu Hasdeu, dupa moartea unicei sale fiice. Despre Castelul din Campina se spune ca ar fi unul dintre cele mai bantuite din tara noastra. Conform legendelor, noaptea, Iulia Hasdeu poate fi auzita cantand la pian, in aplauzele tatalui sau, iar in unele nopti, batranul Hasdeu iese pe geam si urla ca un lup
Webeditor: V.P. Author: A.S. luni 02 octombrie 2017 , 16:34
Extrem de afectat de moartea Iuliei, la care tinea foarte mult, Hasdeu a construit, la Campina, intre 1894 si 1896, un edificiu straniu, menit sa-i mijloceasca tatalui indurerat comunicarea cu fiica sa, din Ceruri, prin sedinte de spiritism. A fost denumit Castelul Magului sau „Templul Spiritist de la poalele Carpatilor”. Aceasta constructie, alaturi de cavoul familiei Hasdeu, din cimitirul bucurestean Bellu, sunt unicele temple spiritiste din lume. O descriere a castelului, din perioada in care gazduia practicile oculte organizate de Hasdeu, a fost realizata de scriitorul Ion Luca Caragiale, in urma unei vizite la Campina pe care a efectuat-o in 1896.
Dramaturgul rememora, intr-un eseu, detaliile edificiului: „ Pasim pragul si ne aflam sub domul inalt din centrul cladirii.
In mijlocul salii circulare, sta linistit un stalp masiv de zidarie, de culoarea marmorii trandafirii. In partea din spate a stalpului, impotriva usii de intrare e o scara care suie la celelalte doua. In rand cu galeria, deasupra stalpului pe care se reazima scarile, este un pod sustinut de stalpi subtiri de fier. Deasupra acestui pod sta sub domul albastru, statuia Mantuitorului, o data si jumatate marimea naturala. Statuia este de lemn, si colorata, dupa stilul evului mediu, este o opera de rara frumusete a sculptorului Casciani din Paris.
Mantuitorul se ridica deasupra unor nouri, catre cer cu bratele deschise, cu privirea aplecata spre pamantul pe care-l binecuvanteaza cu amandoua mainile. Din ochi ii pica lacrimi, in maini si in picioare se vad urmele cuielor si pe frunte ale ghimpilor. Divinul Fiu se inalta cu fata catre isvorul luminii, catre Rasarit”, scria Ion Luca Caragiale.
In templul de la Campina, marele carturar si-a continuat practicile spiritiste, pentru a ”vorbi” cu Iulia, iar toate intrunirile oculte erau descrise intr-un jurnal chiar de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Din perioada 23 decembrie 1890 pana in 18 aprilie 1903 s-a pastrat transcrierea unui numar de 101 rezumate ale sedintelor de spiritism. Potrivit acestora, Iulia vorbea despre casa, ii dadea tatalui ei sfaturi cu privire la diverse probleme si povestea chiar si despre vietile ei anterioare.
Si dupa moartea lui Hasdeu, in acest templu ar fi avut loc tot felul de fenomene aparent inexplicabile.
Conform unei legende, o intamplare ciudata s-a petrecut in 1936, cand trei tineri plecati in drumetie au venit sa viziteze castelul. Unul dintre ei, Mircea, fiul unui mare industrias, patron la intreprinderea petroliera „Astra Romana”, a vrut sa se distreze punand un basc Hristului si sa se fotografieze cu el, luandu-l amical de gat.
Dupa cateva zile, mergand sa-si viziteze tatal la fabrica, tanarul a tras, din curiozitate, de manerul unei usi metalice, fara sa stie ca nu avea voie sa umble acolo.
Acolo era depozitat acid sulfuric pentru spalatul pieselor, care s-a revarsat peste el. Doar fata si mana dreapta i-au ramas neatinse. A murit in chinuri groaznice, mai tarziu. Unul dintre prietenii cu care fusese Mircea in excursie, Petre Gotia a primit la cateva zile de la tragica intamplare o telegrama in care era anuntat de moartea amicului sau.
A crezut ca este o gluma, pana cand s-a dus acasa la Mircea si a vazut ca acesta era gata de inmormantare. Dupa ani de zile l-a visat pe Mircea care plangea si se caia amarnic pentru greselile facute in timpul vietii si pentru ca batjocorise imaginea Mantuitorului.
O alta intamplare stranie s-ar fi produs in 1957, dupa ce castelul a fost transformat in cazarma militara. Pus de superiori, un soldat a incercat sa scoata din cladire statueta Hristului.
Desi acesta pare a fi cel mai usor exponat din muzeu, n-a putut fi clintit. In cele din urma, a fost lasat la locul lui, unde se afla si astazi. Iulia Hasdeu a fost un copil precoce, un geniu in miniatura.
La varsta de doi ani si jumatate stia sa citeasca, la patru ani scria, la cinci ani compunea primele poezii, la opt ani trecea examenele de scoala primara, iar la 11 ani termina liceul Sfantul Sava din Bucuresti. Fetita scria povesti pentru copii si versuri, pe teme istorice, chiar inainte de a implini sapte ani. In adolescenta, cunostea trei limbi straine, franceza, germana si engleza, scria poezii, piese de teatru si povesti. A murit in toamna anului 1888, cu cateva luni inainte de a implini varsta de 19 ani, rapusa de tuberculoza.
Iata pe scurt structura castelului si ce puteti admira acolo:
1. Salonul de primire al Iuliei Hasdeu, sotia, cuprinde: – o pendula in stil Boulle ce a apartinut savantului; – portretul lui Efrem Hajdeu, strabun al lui B.P. Hasdeu; – un bust in marmura al Iuliei Hasdeu, sotia; – o vitrina cu diverse piese, etc.
2. Sufrageria cuprinde: – picturi in medalioanele din decoratia murala: Tadeu Hasdeu (bunicul savantului), Iulia Faliciu (sotia), B.P. Hasdeu, Alexandru Hasdeu (fiul lui Tadeu), Elisabeta Hasdeu (mama savantului), Julia Hasdeu (fiica), Nicolae Hasdeu (fratele savantului); – un ceas monumental ce a apartinut tatalui savantului; – mobilier in stil Rococo; – masa si fructiera; – vitrina cu vase de portelan, etc.
3. Templul castelului – are o incarcatura emotionala si spirituala aparte, acolo aflandu-se ca simbol Sf. Graal si statuia lui Iisus (aceasta a rezistat foarte bine de-a lungul timpului si nu a fost afectata de cutremure sau alte fapte ce au avut efecte neplacute asupra castelului). In templu exista si un altar in care se afla o pianina ce se spune ca uneori canta singura. Exista chiar si o marturie a unui profesor (din 2012), ce spune ca in timpului vizitei sale in castel cu mai multi elevi, pianina a inceput sa cante si toata lumea a ramas inmarmurita. Aceasta incapere este inconjurata de o parte si de cealalta de alte doua incaperi cu rol de biblioteci.
4. Biroul de lucru al lui B.P. Hasdeu: – canapea si fotolii in stil Rococo; – birou din lemn de nuc; – tablouri si alte lucruri ce au apartinut academicianului.
5. Camera cu cale (camera Iuliei) cuprinde: – papusa Iuliei; – un caiet de aritmetica; – jurnalul Iuliei; – o sculptura a bustului Iuliei; – masuta de lucru a acesteia; – doua icoane; – calimara Iuliei, etc.
6. Camera obscura – aici aveau loc sedintele de spiritism: – manuscrise spiritiste; – picturi; – masa pentru sedintele de spiritism; – fotografii spiritiste; – 3 scaune denumite „tripoduri”; – lampa de gaz, etc. In perete exista o gaura ce face legatura cu biroul savantului pe unde se spune ca venea spiritul Iuliei.
