Povestea incredibilă a lui Dolly Oesterreich, femeia care și-a ascuns amantul în pod timp de un deceniu. Ce a pățit când totul a ieșit la iveală
Dolly Oesterreich, alături de soțul său, Fred Oesterreich, duceau o viață normală, până la un moment dat. Iată povestea incredibilă a femeii care și-a ascuns amantul în pod timp de un deceniu!
Walburga „Dolly” Oesterreich era o femeie casnică care de-a lungul anilor a avut un soț și doi amanți . La momentul la care se întâmpla acest lucru, femeia avea 30 de ani și era căsătorită cu proprietarul unei fabrici de șorțuri din Milwaukee.
Soțul său, Fred Oesterreich, era un afacerist de succes și muncea ore întregi la fabrică pentru a-și întreține succesul. Cu toate acestea, Dolly avea nevoie, însă bărbatul era ori prea ocupat, ori prea beat pentru a i le satisface.
Într-o zi de toamnă, în anul 1913, Dolly a descoperit că mașina ei de cusut nu mai funcționa, așa că l-a sunat pe Fred pentru a-i spune pățania.
Soțul său i-a promis ca va trimite un mecanic ca să rezolve problema. Mecanicul s-a dovedit a fi un tânăr de numai 17 ani, pe nume Otto Sanhuber, potrivit allthatsinteresting.com
Când Otto a sosit, Dolly era îmbrăcată într-un halat și ciorapi. Așa a început aventura bizară a celor doi amanți, care avea să dureze un deceniu.
La începutul relației, Dolly și Otto se vedeau în locuri secrete, astfel încât întâlnirile celor doi erau destul de discrete.
Totuși, după un timp, întâlnirile celor doi în afara casei au devenit împovărătoare, astfel încât cei doi au început să întrețină relații sexuale chiar în patul conjugal al femeii.
Tot văzându-l pe Otto, vecinii femeii, suspicioși, au întrebat cine este bărbatul misterios care se tot arăta pe la ea pe acasă. Dolly le-a răspuns că este „fratele ei vitreg, vagabond”.
Dolly și-a dat seama că întâlnirile cu Otto sunt tot mai riscante și că oamenii încep să își pună întrebări. Acesta a fost punctul în care femeia a decis că Otto ar trebui să se stabilească în podul casei sale.
Astfel, s-a gândit Dolly, el nu va fi văzut niciodată venind sau plecând. Curând, Otto avea să își părăsească slujba de la fabrică și, fără familie, a început să își petreacă tot timpul în ascunzătoarea sa din casa familiei Oesterreich.
Aranjamentul pus la cale de cei doi amanți însemna că Otto nu putea părăsi niciodată podul, deoarece privirile indiscrete ale vecinilor l-a fi putut observa și asta ar fi putut duce la un scandal monstru.
Tânărul a rămas sechestrat acolo și a lucrat la scrierea de povești de ficțiune pe care spera că le va publica cândva. Viața lui Otto era simplă: pe timp de noapte citea sau scria, iar ziua făcea dragoste cu Dolly.
Așadar, timp de 5 ani, Dolly și Otto au continuat această relație ciudată fără nicio problemă. Otto trăia înghesuit în podul casei lui Dolly.
Totuși lucrurile aveau să se complice, în 1918, atunci când Fred i-a spus lui Dolly că e de părere că ar trebui să vândă casa și să se mute în Los Angeles. Dolly a găsit fulgerător de repede o casă cu mansardă și vedere la Sunset Boulevard, unde l-a trimis pe Otto ceva mai devreme, urmând ca povestea lor de dragoste să meargă mai departe.
Aventura celor doi amorezi a continuat foarte bine, în același mod în care fusese până atunci încă 4 ani, până la 22 august 1922, atunci când Otto i-a auzit pe Dolly și Fred certându-se chiar în locuința lui din pod.
Otto a dat buzna în camera unde se certau cei doi soți și astfel l-a văzut pe Fred cum ținea două pistoale în mâini. Soțul l-a recunoscut pe Otto de la fabrică, lucru care l-a înfuriat extraordinar de tare. Cei doi bărbați au început să se lupte, iar armele s-au descărcat accidental.
Fred a fost împușcat mortal, iar Otto și Dolly s-au panicat. Tânărul bărbat a încuiat-o pe Dolly într-un dulap în afara incintei, luând cheia și pistoalele cu el în pod. El știa că vecinii vor raporta împușcăturile și, în aced fel, Dolly ar avea un alibi: nu și-ar fi putut împușca soțul în timp ce era închisă.
Când au sosit polițiștii, Dolly le-a povestit acestora despre un jaf în care tâlharul l-a împușcat pe Fred, a luat niște lucruri scumpe și apoi a închis-o într-un dulap, înainte de a fugi. Poliția a fost oarecum precaută față de poveste, dar nu a putut dovedi că nu era adevărată, așa că au eliberat-o.
Dolly Oesterreich, rămasă văduvă, s-a mutat într-o casă nouă și și-a continuat viața. Chiar dacă ea și Otto ar fi putut muta relația lor la suprafață, bărbatul și-a stabilit domiciliul din nou, în podul casei femeii.
Otto Sanhuber reușise să-și publice câteva povestiri, iar cu banii obținuți și-a cumpărat o mașină de scris pentru a-și continua pasiunea. Însă, în tot acest timp, Dolly a reușit s-și facă un nou amant, avocatul Herman S. Shapiro. Exact ca primul soț, noul său amant petrecea multe ore la birou. Așadar, în acea perioadă a intrat în scenă Roy Klumb, un alt iubit care să o țină ocupată pe Dolly, dar și de care ea s-ar fi putut folosi pentru a o ajuta să scape de armele folosite la împușcarea lui Fred.
Dolly îl convinsese să renunțe la una dintre arme, spunând că seamănă cu pistolul hoțului și că nu-și dorea să aibă probleme. Klumb a aruncat pistolul în gropile de gudron LaBrea. Apoi a convins un vecin să îngroape cealaltă armă în curtea lui.
Atunci când Dolly s-a despărțit de Klumb, bărbatul s-a dus la Poliție cu povestea pe care o știa deja. Astfel, pistolul a fost scos din gropile de gudron, iar Dolly a fost luată în custodie. Chiar și vecina ei a dezgropat cealaltă armă și a dus-o autorităților, dar niciuna dintre arme nu a putut fi legată de Dolly, deoarece ele se corodaseră.
Din închisoare, Dolly l-a rugat pe Shapiro să „cumpere alimente pentru Sanhuber și să bată în tavanul dulapului dormitorului pentru a-l anunța că trebuie să iasă”. Chiar dacă femeia a încercat să îl maschze pe Otto drept „fratele ei, vagabond, înfometat”, tânărul i-a spus adevărul lui Shapiro despre natura relației lui cu Dolly.
Shapiro i-a sugerat lui Sanhuber să fugă și a eliberat-o pe Dolly pe cauțiune și toate acuzațiile împotriva lui Dolly Oesterreich au fost abandonate, avocatul mutându-se cu ea. Totul a durat 7 ani, până când lucrurile au devenit ireparabile între Dolly și Shapiro. S-a mutat de la ea și a spus Poliției ce informații și dovezi a adunat despre crima împotriva lui Fred Oesterreich.
Au fost emise, din nou, mandate pentru Dolly, dar de această dată și pentru Otto. Un juriu l-a găsit pe tânăr vinovat de omor din culpă, chiar și după ce apărarea sa a declarat că Dolly l-a înrobit.
Procesul a devenit cunoscut drept cazul „Bat-man”, deoarece Sanhuber fusese ținut într-o mansardă retrasă, asemănătoare unei peșteri. Cu toate acestea, termenul de prescripție al uciderii din culpă a expirat; Sanhuber era un om liber.
Dolly Oesterreich a fost judecată pentru o acuzație de conspirație, dar a fost și ea eliberată după ce un juriu i-a suspendat pedeapsa. În cele din urmă, s-a renunțat la rechizitoriu, în 1936. Ea a murit în 1961, la vârsta de 80 de ani.
