Premiul Nobel pentru Medicină 2021: Cine este marele câştigător?

Premiul Nobel pentru Medicină 2021. Marele câştigător din acest an a fost anunţat la ora 12:30 (ora României).

Câştigătorii Premiului Nobel pentru Medicină din 2021 sunt: David Julius și Ardem Patapoutian „pentru descoperirile receptorilor pentru temperatură și atingere”.

BREAKING NEWS:
The 2021 #NobelPrize in Physiology or Medicine has been awarded jointly to David Julius and Ardem Patapoutian “for their discoveries of receptors for temperature and touch.”

pic.twitter.com/gB2eL37IV7

— The Nobel Prize (@NobelPrize) October 4, 2021

Sezonul Premiilor Nobel a început luni, 4 octombrie 2020, cu anunţarea laureatului sau a laureaţilor Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină de Adunarea Nobel la Institutul Karolinska din Solna, în Stockholm (Suedia).

Câştigător Premiul Nobel pentru Medicină 2021

Oamenii de știință care au contribuit la dezvoltarea vaccinurilor anti-COVID-19 au şanse mari la câştigarea Premiul Nobel pentru Medicină 2021, scrie Reuters. Laureații vor fi anunțați luni, 4 octombrie, de Academia de la Stockholm, Suedia.

Katalin Kariko, 66 de ani, bichimist de origine maghiară, vicepreședinte senior al BioNTech și profesor la Universitatea din Pennsylvania, și Drew Weissman, 62 de ani, medic și cercetător american, colaborator al lui Kariko, par favoriți la câștigarea consacratului premiu pentru munca lor cu privire la vaccinurile bazate pe tehnologia ARN Mesager. În timp ce vaccinurile tradiționale presupuneau injectarea unei mici doze de virus, pentru a învăța corpul cum să lupte cu el, tehnologia ARN folosită în cazul vaccinurilor anti-Covid este una inovatoare, care nu conține virusul

Citeste si: Premiile Nobel 2021: Cand aflam marii castigatori din acest an?

Cine a câştigat anul trecut Premiul Nobel pentru Medicină

Premiul Nobel pentru Medicină a revenit, în 2020, cercetătorilor Harvey J. Alter (SUA), Michael Houghton (Marea Britanie) și Charles M. Rice (SUA) pentru descoperirea virusului care provoacă Hepatita C.

Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Datorită descoperirilor celor trei laureaţi, bolnavii de Hepatita C pot fi vindecați, se spune în motivarea Institutului Karolinska din Stockholm. Cei trei au identificat, astfel, cauza hepatitei cronice și au facilitat analize de sânge, precum și crearea de noi medicamente care au salvat milioane de vieți omenești.

Istoria Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină

Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină i-a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteris, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea a sute de mii de vieţi. Premiul a fost acordat ulterior pentru o serie de descoperiri realizate în domeniul imunologiei, diagnosticelor şi dezvoltării medicamentelor, omenirea continuând să lupte împotriva bolilor şi a morţii.

Citeste si: Programul Alimentar Mondial al ONU a câștigat Premiul Nobel pentru Pace

Între 1901 şi 2019, au fost acordate 110 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Nu a fost acordat în nouă ani: 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 şi 1942.

39 de premii pentru medicină au fost acordate unui singur laureat, 33 de premii au fost împărţite de doi laureaţi, iar 38 de premii au fost împărţite între trei laureaţi.

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

Dintre cei 219 premiaţi, 12 sunt femei. Cel mai tânăr laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 32 de ani în 1923 când i s-a acordat premiul (pentru descoperirea insulinei), iar cel mai în vârstă, Peyton Rous, când i s-a acordat premiul în 1966 avea 87 de ani (pentru descoperirea virusurilor care induc tumori).

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în secolul XX s-au numărat: Ivan Pavlov (1904, pentru fiziologia digestiei şi crearea unei ştiinţe a reflexelor condiţionate); Robert Koch (1905, pentru investigaţiile şi descoperirile privind tuberculoza); Theodor Kocher (1909, pentru cercetări în fiziologia, patologia şi chirurgia glandei tiroide); Alexis Carrel (1912, pentru studii în sutura vasculară şi transplantarea vaselor de sânge şi a organelor); Karl Landsteiner (1930, pentru descoperirea grupelor de sânge umane); Sir Henry Hallett Dale şi Otto Loewi (1936, pentru descoperiri legate de transmisiile chimice ale impulsurilor nervoase); Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (1945, pentru descoperirea penicilinei şi a efectului curativ al acesteia în diverse boli infecţioase); Selman Abraham Waksman (1952, pentru descoperirea streptomicinei, primul antibiotic împotriva tuberculozei); Albert Claude, Christian de Duve, George E. Palade (1974, pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei).

Citeste si: Anunț privind sfârșitul pandemiei COVID-19. Directorul Moderna: „Mai durează maxim un an”

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în secolul XXI s-au numărat: Robin Warren şi Barry Marshal (2005, pentru investigaţii care au dovedit că ulcerele de stomac au o origine bacteriană şi că pot fi tratate în consecinţă cu antibiotice); Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier (2008, pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane); Elizabeth Blackburn, Carol Greider şi Jack Szostak (2009, pentru studiul asupra enzimei telomerază); Robert G. Edwards (2010, pentru cercetările sale în domeniul fertilităţii şi al fecundării in vitro, descoperire care a ajutat milioane de cupluri infertile să aibă urmaşi); Shinya Yamanaka şi John Gurdon (2012, pentru că au descoperit modul în care celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente); Yoshinori Ohsumi (2016, pentru descoperirile sale legate de mecanismele de autofagie); James P. Allison şi Tasuku Honjo (2018, pentru descoperirea terapiei împotriva cancerului prin inhibarea răspunsului imun negativ), conform Comitetului Nobel de la Stockholm.