"Cine sunt prietenii Rusiei". Presa de la Budapesta face inventarul țărilor care nu l-au părăsit pe Putin

• Ce scrie presa de la Budapesta despre "prietenii lui Putin"
• Ce țări nu vor „să ardă podurile” cu Rusia 

Deşi sancţiunile împotriva Rusiei sunt globale şi de o amploare fără precedent, preşedintele Rusiei are dreptate, fără îndoială, că nu toată lumea s-a alăturat măsurilor de sancţionare, scrie ziarul Magyar Nemzet (Națiunea Maghiară), citat de Rador.

Citeste si: Explozii puternice la Kiev, după ce rușii au confirmat scufundarea navei de război "Moscova"

Publicația de la Budapesta trece în revistă ţările care nu s-au alăturat sancţiuniilor. Din punct de vedere economic cel mai important este că nici China – cu toate că sunt câteva companii chineze care fac excepţii – şi nici India nu au fost dispuse să se alăture acestei măsuri, scrie Magyar Namzet.

Ce scrie presa de la Budapesta despre "prietenii lui Putin"

Nu este întâmplător că de la izbucnirea războiului din 24 februarie, preşedintele american Joe Biden a încercat să îi convingă, în primul rând, pe preşedintele Chinei, Xi Jinping, apoi pe premierul Indiei, Narendra Modi, ca să păstreze cel puțin o distanță mai mare față de Rusia.

Citeste si: Ce răsplată va primi Ungaria de la Putin dacă Rusia zdrobește Ucraina

Nici Turcia, ţară membră NATO, nu face parte din acțiunea comună de sancționare, ceea ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a justificat, în primul rând, prin dependența economică.

Citeste si: Oana Roman, în doliu! Vedeta a pierdut o persoana dragă: „A plecat brusc și tragic!”. Despre cine este vorba?- kanald.ro

Citeste si: Un bilet scris de Robert, descoperit la scurt timp după ce el și Giuly au fost descalificați din "Casa Iubirii". Cui îi era destinat? Conținutul lui, făcut public chiar de Robi, fostul său coleg de cameră- wowbiz.ro

Citeste si: S-au trezit cu un liliac în dormitor și apoi le-a murit copilul- antena3.ro

Este surprinzător că nici aliaţii tradiţionali din Orientul Mijlociu ale Statelor Unite nu au adoptat o poziţie fermă împotriva ruşilor, cum ar fi, de exemplu, Israel, Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite, mai scrie publicația maghiară.

Ce țări nu vor „să ardă podurile” cu Rusia 

La adresa Israelului – unde aproximativ 10% din populaţie sunt evrei cu rădăcini ruseşti – au fost lansate multe critici pentru că oferă o „nişă” oligarhilor ruşi şi condamnă cu precauţie războiul din Ucraina.

Iar Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a intrat în vizor deoarece nu doreşte să crească producția de petrol pentru a înlocui resursele rusești. Este elocvent că nicio ţară africană nu s-a alăturat sancţiunilor.

Atitudinea lor este argumentată, pe de o parte, prin dependenţa economică, dar mai mult prin dependenţa militară, statele africane fiind cei mai mari cumpărători de arme rusești. Pe de altă parte – potrivit multora-, trecutul colonial contribuie la reticența lor de a se alătura sancțiunilor occidentale.

În această chestiune, America-Latină este destul de divizată: Nicaragua, Kuba şi Venezuela l-au asigurat pe Vladimir Putin de solidaritatea lor, iar alţii au condamnat – este adevărat, doar prin cuvinte – agresiunea din Ucraina, dar nu s-au alăturat sancţiunilor.

Nu trebuie să uităm nici de fostele ţări sovietice, care sunt în mod tradiţional pro-ruse şi care, în mod interesant, de parcă ar sta mai degrabă retrase cu precauție.

Aşadar, Rusia are parteneri potenţiali, însă este o altă chestiune că 41% din exporturile sale au mers către Uniunea Europeană, ceea ce nu se poate înlocui peste noapte. Merită să vedem cum a fost votată în ONU rezoluția din martie de condamnare a Rusiei.

Citeste si: Veste excelentă pentru femeile din țara noastră! Cine poate ieși mai rapid la pensie- kfetele.ro

Citeste si: Filmul crimei din Bacău, în cazul fetei de 18 ani ucise de un vecin în timp ce încerca să-și salveze frățiorii mai mici- radioimpuls.ro

Citeste si: S-au trezit cu un liliac în dormitor și apoi le-a murit copilul- antena3.ro

La acel moment, doar cinci țări au votat împotrivă: Coreea de Nord, Eritreea, Siria, Belarus și, desigur, Rusia, iar 35 de ţări s-au abținut, printre care China, India, Pakistan, Iran, Irak, mai multe ţări africane şi fostele state membre sovietice.

Deşi mulţi nu vor „să ardă podurile” cu Rusia, se întâmplă rareori să susţină agresiunea împotriva Ucrainei, mai scrie presa maghiară, potrivit G4Media.

Cum ar fi Belarus pe care mulți – neoficial – o văd ca o parte în război, deoarece atacul a fost lansat de pe teritoriul său şi se pare că şi soldații ei au apărut pe câmpul de luptă.

Președintele Siriei, Bassar al-Assad, care a fost salvat de căderea sa de intervenția rusă, îl susţine, de asemenea, pe Vladimir Putin. Dar și junta militară din Myanmar, care mizează pe ajutorul rușilor în umbra Chinei, a considerat ofensiva „corectă.