Presedintele Klaus Iohannis a dat aviz pentru urmarirea penala a lui Iliescu, Roman si Voican Voiculescu in dosarul Revolutiei
Presedintele Klaus Iohannis a transmis vineri, ministrului Justitiei cererea de urmarire penala fata de Ion Iliescu, Petre Roman si Gelu Voican Voiculescu in dosarul Revolutiei din 1989.
Webeditor: C.I.P. Author: A.S. vineri 13 aprilie 2018 , 10:48
" Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 13 aprilie a.c., ministrului Justitiei cererea de urmarire penala fata de domnul Iliescu Ion, de domnul Roman Petre si de domnul Voiculescu Gelu- Voican, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Parchetelor Militare, sub aspectul savarsirii de catre acestia a infractiunii contra umanitatii, prevazuta de art.
439 alin. (1) lit. a), g), i) si k) Cod Penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmand a se proceda conform legii, avand in vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) teza intai din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 12 si art. 18 din Legea nr. 115/1999, precum si a celor retinute prin Deciziile Curtii Constitutionale nr.
93/1999, nr. 665/2007 si nr. 270/2008", a anuntat Administratia Prezidentiala.
Totodata, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie a fost instiintat cu privire la formularea acestei cereri.
Procurorul general Augustin Lazar a transmis in 2 aprilie presedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru incuviintarea inceperii urmaririi penale pentru infractiuni contra umanitatii a fostului presedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman si a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, in dosarul Revolutiei. Fostul premier Petre Roman a declarat atunci ca aceasta cerere il revolta si a negat orice implicare in dosarul Revolutiei, afirmand ca, de fapt, el a fost tinta focurilor de arma.
Comform Parchetului, Ion Iliescu era membru si presedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executiva si legislativa centrala, comportandu-se ca un Guvern pana la aparitia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, cand presedintele consiliului a primit rolul unui sef de stat, iar atributiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesita autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.