"Guvernul nu poate sa treaca peste vointa cetatenilor, care este suverana. Vocea oamenilor nu mai poate fi ignorata! O democratie solida este una in care majoritatile nu abuzeaza de drepturile lor doar pentru ca detin, vremelnic, puterea. Solicit Guvernului sa abandoneze demersurile privind gratierea si modificarea Codurilor penale. Romania are doar de pierdut din prelungirea acestei situatii care a scos zeci de mii de romani in strada", se arata intr-un mesaj al presedintelui Klaus Iohannis, postat luni pe Facebook.
Ministerul Justitiei organizeaza, luni, o dezbatere publica privind proiectele de ordonanta de urgenta care vizeaza gratierea si modificarea codurilor penale, la care sunt asteptate peste 200 de persoane. Dezbaterea are loc la o zi dupa ce peste 40.000 de oameni au manifestat in Bucuresti impotriva celor doua proiecte. Manifestatii la care au participat, in total, peste 30.000 de oameni au avut loc, duminica, si in Cluj-Napoca, Sibiu, Brasov, Iasi, Timisoara, dar si in diaspora.
Consiliul Superior al Magistraturii, reunit in plen, in absenta ministrului Justitiei, Florin Iordache, a dat, in 25 ianuarie, aviz negativ proiectelor de ordonanta de urgenta privind gratierea si modificarile codurilor penale. Avizul dat de CSM este unul consultativ.
Pe aceasta tema, presedintele Klaus Iohannis a declansat procedura pentru organizarea unui referendum. Presedintele contesta cele doua ordonante de urgenta privind gratierea si modificarea codurilor penale.
Proiectul de ordonanta de urgenta promovat de Ministerul Justitiei prevede gratierea integrala a pedepselor de pana la cinci ani precum si jumatate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au in intretinere copii sub cinci ani, a celor cu varste de peste 60 de ani si a celor cu boli incurabile in faze terminale.
Prevederile nu se aplica recidivistilor, nici celor care s-au sustras executarii pedepsei si nici celor care comit infractiuni dupa data de 18 ianuarie 2017.
Proiectul de OUG care modifica prevederi din Codul Penal si din Codul de Procedura Penala ia in calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei in cazul abuzului in serviciu, reducand de la 7 la 3 ani de detentie nivelul maxim al pedepsei si eliminand sanctiunea cu interdictia privind ocuparea unei functii publice.
In ceea ce priveste conflictul de interese, printre cei mentionati ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de functionarul public nu se vor mai regasi si cei cu care acesta a avut raporturi de munca in ultimii cinci ani. Denunturile vor fi valabile doar daca sunt facute in termen de sase luni de la data comiterii faptei reclamate.
Sursa: News.ro