Şeful Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, și-a anunțat astăzi demisia după ce a declarat că și-a îndeplinit toate obiectivele avute la preluarea funcției în anul 2015.
Şeful Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, și-a anunțat astăzi demisia.
[Sursa foto: Captură Stirile KANAL D]Eduard Raul Hellvig, în vârstă de 48 de ani, a devenit în anul 2015, cel de-al cincilea director al SRI. Înainte de a demisiona, Hellvig a declarat că i-a înștiințat pe președintele Klaus Iohannis, dar și președintele Comisiei parlamentare de control al SRI.
Eduard Raul Hellvig a demisionat astăzi din funcția de director SRI.
„Pietrificarea în funcţie nu este bună. Ea poate duce la setarea de obiective greşite pentru instituţie, la confundarea funcţiei cu persoana care o deţine. Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect legitim dezbătut în spaţiul public. Nu cred că este bine pentru democraţie ca o persoană să concentreze expunerea la informaţie secretă pentru un timp îndelungat. Consider că din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există niciun raţionament să continui să ocup această funcţie. Am reuşit restructurarea instituţiei, am promovat o nouă generaţie în funcţiile de conducere şi am pus la dispoziţia societăţii informaţii din Arhivele Fostei Securităţi”, a declarat Eduard Hellvig.
Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro
Citește și: Un complot pentru asasinarea lui Vladimir Putin pe podul din Moscova, „dejucat de Serviciile Secrete”
Eduard Hellvig a anunțat astăzi că demisionează, iar motivul este atingerea obiectivelor avute la preluarea funcției de director a Serviciului Român de Informații.
„Personal, am satisfacţia de a constata că direcţiile strategice pe care le-am urmărit funcţionează cu succes în planul concret al activităţilor SRI.
Prin ceea ce conţine şi confirmă, raportul SRI îmi oferă sentimentul îndeplinirii tuturor obiectivelor în rolul public de director al Serviciului Român de Informaţii. Modernizarea instituţiei s-a făcut la pachet cu alţi paşi care, în aceşti ani, au însemnat o separare de moştenirea vechii Securităţi, introducerea de cursuri despre totalitarism şi democraţie pentru noii angajaţi, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat şi de alte instituţii. Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului şi nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulţi cei care înţelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generaţii. Nu putem mereu cere generaţiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat”, a declarat Hellvig, în conferința de presă susținută la sediul instituției.Citește și: Jens Stoltenberg ar urma să rămână la conducerea NATO încă un an. Care a fost anunțul Alianței
