In articol:
- El Politico: Iohannis se înfruntă cu Mark Rutte
- France-Press: Mark Rutte, favorit pentru șefia NATO
- Discursul integral al lui Klaus Iohannis
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat marți că a decis să candideze la conducerea NATO, "funcție pentru care multe state membre îl susțin pe premierul olandez Mark Rutte", transmite Reuters.
Agenția de presă citează din declarația liderului de la Cotroceni: "Am decis să mă înscriu în competiția pentru funcția de secretar general al NATO”, le-a declarat Iohannis reporterilor.
„Cred că NATO trebuie să-și reînnoiască perspectiva asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă la discuțiile și deciziile NATO”, este citatul-cheie din discursul lui Iohannis scos în evidență de Reuters.
El Politico: Iohannis se înfruntă cu Mark Rutte
Și publicația Politico.eu tratează pe larg anunțul prin care președintele României își lansează candidatura pentru un "job de top în NATO" împotriva lui Mark Rutte.
Potrivit sursei citate, Klaus Iohannis promite că se va asigura că Ucraina „învinge în bătălia existențială” împotriva Rusiei dacă va conduce alianța.
Într-un articol de opinie pentru POLITICO, Iohannis a promis că se va asigura că Ucraina „învinge în lupta sa existențială” împotriva Rusiei și a cerut țărilor NATO să-și asume „obligația morală, politică și strategică” de a ajuta Kievul să avanseze în încercarea sa de a se alătura alianței.
Decizia lui Iohannis de a deveni următorul lider al NATO presupune "să-l înfrunte pe premierul olandez Mark Rutte, care se luptă să obțină sprijinul din toate cele 32 de țări membre", mai scrie Politico.
Chiar în ziua în care a făcut declarația de presă prin care și-a anunțat candidatura oficială la șefia NATO, Klaus Iohannis a publicat și un editorial în publicația Politico.
Titlul articolului privind viziunea sa cu privire la viitorul alianței nord-atlantice este "A vision for NATO’s future (O viziune pentru viitorul NATO)" Detalii aici.
Știre despre Klaus Iohannis la Bloomberg
France-Press: Mark Rutte, favorit pentru șefia NATO
Agenția France Press, preluată de Voice of America, consideră că prim-ministrul olandez Mark Rutte este considerat, în mare măsură, a fi favoritul pentru conducerea alianței și înlocuirea lui Stoltenberg, după ce Statele Unite, Marea Britanie și Germania și-au exprimat sprijinul pentru potențiala sa candidatură.
Ungaria, însă, a declarat că țara nu îl va sprijini pe Mark Rutte, care a criticat anterior guvernul ungar.
Un succesor al lui Stoltenberg- fostul prim-ministru norvegian care a coordonat NATO timp de un deceniu- este de așteptat să fie anunțat înainte de un summit din iulie la Washington, transmite France-Press.
Discursul integral al lui Klaus Iohannis
Șeful statului român este decis să concureze cu premierul Olandei pentru înalta poziție din structura nord-atlantică. "Îmi asum această candidatură în numele României", a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Iohannis a apreciat că "este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice".
Şeful statului a vorbit despre o nouă perspectivă a Alianţei şi de importanţa Europei de Est în realizarea acesteia.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:
"Bună ziua! În urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea țării noastre la Alianța Nord-Atlantică.
Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianțe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democrația și libertatea, îi apără eficient pe membrii săi și a dezvoltat o rețea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internațională bazată pe reguli.
Valorile cardinale ale Alianței, printre care statul de drept, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democrații autentice.
În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanții de securitate din istorie. Nicicând aceste garanții de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi.
Trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securității din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simțim protejați tocmai pentru că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice.
Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedește a fi o amenințare gravă și de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică.
În aceste condiții, frontierele NATO capătă o importanță capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include și România, va rămâne o prioritate pe termen lung.
În tot acest context complicat, țara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate în regiune.
Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Președinte al României, am inițiat și negociat cu toate partidele parlamentare un Pact național care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților și a capabilităților noastre militare.
Suntem printre Aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament.
România a contribuit și contribuie la misiunile și operațiile NATO. Avem o prezență militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad și contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre.
Susținem necondiționat Ucraina și contribuim consistent la susținerea puternică a partenerilor Alianței, în special a celor mai vulnerabili.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Totodată, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am adoptat strategii și măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet și în același ritm cu Aliații noștri.
Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conștienți de riscurile și amenințările care decurg din această situație și ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetățenilor noștri securitatea deplină.
România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital și investitori care să contribuie la creșterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanții solide privind securitatea națională. Iar aceste garanții sunt direct legate de modernizarea militară a țării noastre, dar și de apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică.
În prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca și în Uniunea Europeană. Este un statut pe care ni l-am câștigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce privește politica noastră externă și de securitate, de stabilitate, de profesionalism și de respect nemijlocit față de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.
Mai mult, am acționat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relația transatlantică este esențială.
Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice.
Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări.
Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.
Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre.
Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO.
Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO. Mulțumesc!"