Procurorul general: 25-30 parlamentari trimisi in judecata pentru conflict de interese vor fi achitati daca se schimba legea
Procurorul general Augustin Lazar a declarat, miercuri, intr-un interviu pentru RFI, ca in cazul adoptarii OUG privind modificarea Codului Penal, cei 25-30 de parlamentari trimisi in judecata de Parchetul General pentru conflict de interese vor fi achitati.
”Cine sunt interesati de aceasta modificare a legii? Avem de la 25- 30 de parlamentari care au fost trimisi in judecata pentru conflict de interese numai de catre Parchetul General. Apoi mai exista si alte persoane. Consilieri locali, primari etc care au fost trimisi in judecata. Toti acestia vor fi achitati, daca va fi promovat in aceasta forma proiectul de lege ”, a declarat Augustin Lazar, procurorul general al Romaniei, scrie news.ro.
Lazar acuza faptul ca ordonanta de urgenta a fost promovata in conditii lipsite de transparenta, iar caracterul de urgenta
al schimbarii regimului penal al conflictului de interese nu poate fi justificat.
” Infractiunea de conflict de interese a fost golita de continut asa cum a fost ea modificata pe motivul foarte subtil ca a fost declarata o anumita parte a textului neconstitutionala. Initiatorul proiectului de ordonanta a venit cu o «inginerie» juridica pe care a mai incercat-o si anterior spunand asa: folosul patrimonial care este prevazut in textul de lege ca urmare a infractiunii conflict de interese sa aiba un caracter necuvenit.
Iata cum acest text de lege, care a fost folosit de organele judiciare pentru combaterea coruptiei, a fost lipsit de continut si, in continuare, cei pe care noi i-am trimis in judecata pentru aceasta fapta vor fi achitati. Toata lumea va demonstra ca folosul este «cuvenit». Daca un primar a incheiat un contract cu sotia lui, iar sotia a facut prestarile de servicii, conflictul de interese nu mai poate fi probat.
Legea sanctioneaza lipsa de moralitate in dirijarea fondurilor (n.r. publice) catre anumite persoane ”, a argumentat procurorul general.
O alta nemultumire a sa vizeaza introducerea pragulului minim de 200.000 de lei ca prejudiciu pentru inculparea pentru abuz in serviciu. ”Este un exemplu de aplicare «creativa» in interesul cuiva a situatiei ca a declarat Curtea Constitutionala drept neconstitutionala acea expresie: «in mod defectuos». De aici incolo, este contributia cuiva care vrea sa lipseasca de continut infractiunea de abuz in serviciu in sensul ca foarte multe fapte care se comit pe la primarii sunt pana la 200.000
de lei. Ce vom face cu acestea? Vor fi dezincriminate, iar cele care se afla pe rolul instantelor vor fi achitate. Iar altii vor incerca sa faca expertize pentru a demonstra ca prejudiciul lor este sub 200.000 de lei”, a estimat Lazar.
El a spus ca prioritatea pentru Ministerul Public ar trebui sa fie consolidarea institutiilor statului pentru combaterea coruptiei. ”Ei bine, iata ca prioritatea s-a schimbat peste noapte.
Cum a trecut Anul Nou, s-a instalat o noua guvernare, iar prioritatea s-a schimbat: nu mai reprezinta o prioritate sa urmaresti faptele de coruptie, ci sa schimbi textul de lege in asa fel incat sa il golesti de continut(...) Fara indoiala ca CSM va aviza negativ acest proiect de lege. Sper ca nu va reusi sa ii determine cineva pe colegii nostri sa faca alte declaratii decat cele pe care le-au facut pana in prezent”, a declarat Augustin Lazar.
In ce priveste prevederea ca denuntatorii sa nu mai scape de raspunderea penala daca nu depun denuntul in termen de sase luni de la savarsirea faptei, Augustin Lazar a afirmat ca procurorii vor fi lipsiti de un instrument juridic pretios. ”Evident ca, adeseori, in sase luni de la comiterea faptelor, faptele nu sunt descoperite. Sunt fapte de abuz in serviciu descoperite dupa 2-3 ani. Denuntatorul nu ar mai avea nicio motivatie sa coopereze cu organul judiciar ”, a conchis Augustin Lazar.
Proiectul de OUG care modifica prevederi din Codul Penal si din Codul de Procedura Penala ia in calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei in cazul abuzului in serviciu, reducand de la 7 la 3 ani de detentie nivelul maxim al pedepsei si eliminand sanctiunea cu interdictia privind ocuparea unei functii publice. In ceea ce priveste conflictul de interese, printre cei mentionati ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de functionarul public nu se vor mai regasi si cei cu care acesta a avut raporturi de munca in ultimii cinci ani.
Denunturile vor fi valabile doar daca sunt facute in termen de sase luni de la data comiterii faptei reclamate.
