Programă BAC 2022. Ce trebuie să înveți pentru proba de Biologie
Programă BAC 2022. În cadrul examenului de bacalaureat, biologia constituie probă scrisă pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.
Programă BAC 2022. Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.
Citeste si: Programă BAC 2022. Ce trebuie să înveți pentru proba de Geografie
Varianta I
▪ Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la complex.
▪ Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice
ştiinţelor biologice.
▪ Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de
organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor
caracteristici structurale ale materialului genetic.
▪ Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice, a
unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
▪ Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi
funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
▪ Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza
conceptelor biologice fundamentale.
▪ Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri),
evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii etc.
▪ Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale
organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de
mediu asupra eredităţii, a funcţiilor organismelor.
▪ Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
▪ Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
- rezolvarea unor probleme, situații-problemă date etc.;
- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii- problemă şi rezolvarea lor;
- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare,
certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;
- explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
- prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
- explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.
▪ Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex
Varianta II
▪ Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor biologice.
▪ Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora.
▪ Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaţiei structură- funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
▪ Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.
▪ Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe
etc.
▪ Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii
organismului uman.
▪ Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
▪ Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli
externi).
▪ Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale
organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor
condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.
▪ Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.
▪ Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
▪ Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date etc.;
alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii- problemă şi rezolvarea lor; proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare,
certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.; recunoașterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman; explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor naturale.
▪ Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.
Proba scrisă la biologie pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, se poate susţine în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă:
I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ- clasele a IX-a şi a X-a.
II. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ- clasele a XI-a şi a XII-a.
I. BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ
CONŢINUTURI- CLASA A IX-A
1. DIVERSITATEA LUMII VII
1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie) nomenclatură binară, procariot, eucariot;
VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;
REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative;
- Monera:- Bacterii: eubacterii;- Protiste:- Sporozoare;
- Alge unicelulare, euglene;- Fungi:- Ascomicete;
- Plante:
- Animale:
- Bazidiomicete;
- Alge pluricelulare;- Briofite: briate;
- Pteridofite: filicate;
- Gimnosperme: conifere;
- Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;
- Celenterate: hidrozoare, scifozoare;
- Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide (oligochete, hirudinee);
Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode;
Artropode: arahnide, crustacei, insecte;
Cordate:- Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări, mamifere placentare.
2. CELULA- UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII
2.1. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ŞI ROLUL COMPONENTELOR CELULEI (enunţarea funcţiei fără descrierea mecanismelor):
- procariote: structură;
- eucariote:
- învelişul celulei:
- membrană celulară (model mozaic fluid);- perete celular;
- citoplasmă:
- fundamentală;
- structurată- organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii,
aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;
- nucleu- membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici- tipuri şi rol).
2.2. DIVIZIUNE CELULARĂ:- importanţă, clasificare:- ciclul celular;
- indirectă (cariochinetică);
- cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;- mitoză( faze, importanţă);
- meioză (etape, faze, importanţă).
3. EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII 3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.
3.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE- Legile mendeliene ale eredităţii:
- legea purităţii gameţilor;
- legea segregării independente a perechilor de caractere;
- abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.
3.3. RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE
3.4. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII (mutaţii, clasificare, factori mutageni); 3.5. GENETICĂ UMANĂ: boli ereditare- clasificare şi exemple.
CONŢINUTURI- CLASA A X-A
1. ŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE: clasificare, structură, rol. 1.1. ŢESUTURI VEGETALE
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
- embrionare primare- apicale, intercalare;
- definitive: de apărare- epidermă; fundamentale- asimilatoare, de depozitare;
conducătoare, secretoare. 1.2. ŢESUTURI ANIMALE
- epiteliale: de acoperire, secretoare- tipuri de glande; senzoriale;
- conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele;- muscular: striat, neted;
- nervos: neuronul, celula glială.
2. STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII 2.1. FUNCŢII DE NUTRIŢIE
• NUTRIŢIA AUTOTROFĂ
- fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere (după CO2 absorbit, după substanţă organică produsă, după O2 produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b).
• NUTRIŢIA HETEROTROFĂ
- heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;- heterotrofia la plante: parazită;
- nutriţia simbiontă (licheni);
- digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);
- sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente- localizare, morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare, rolul lor în digestia chimică a alimentelor;
- boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită virală acută)- manifestări, cauze şi prevenire
• RESPIRAŢIA
- aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);
- respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de fermentaţie- alcoolică, lactică, acetică, importanţă);
- respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O2 şi după CO2 produs);
- respiraţia la animale:
- sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni- localizare, structură, mecanismul
ventilaţiei pulmonare- inspiraţie, expiraţie;
- boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie,TBC)-
manifestări, cauze şi prevenire.
• CIRCULAŢIA
Circulaţia la plante:
- absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;
- circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor. Circulaţia la animale:
- mediul intern la mamifere (sângele- compoziţie, rol);
- sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol);
- boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral)- manifestări, cauze şi prevenire.
• EXCREŢIA
Excreţia la plante:
- transpiraţia- prezentare generală, localizare;
Excreţia la animale:
- sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol- fără mecanismul
formării urinei);
- boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică)- manifestări, cauze
şi prevenire.
2.2. FUNCŢII DE RELAŢIE
• SENSIBILITATEA
Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea la animale:
- organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea)- structură şi rol;
- deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate)- manifestări, cauze şi remedii;
- sistem nervos la mamifere- SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);
- boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci)- manifestări, cauze,
prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).
• LOCOMOŢIA LA ANIMALE
Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor). 2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
• REPRODUCEREA LA PLANTE
Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;
Reproducerea sexuată la angiosperme: floare- structură; fecundaţie; sămânţă- alcătuire; fruct- tipuri reprezentative de fructe.
• REPRODUCEREA LA OM
Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);
Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA)- manifestări, cauze şi prevenire.
II. ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ
CONŢINUTURI- CLASA A XI-A
1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN
- topografia organelor şi a sistemelor de organe- planuri şi raporturi anatomice;
2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN 2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE
SISTEMUL NERVOS
- clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
- sistemul nervos somatic: funcţia reflexă- actul reflex, funcţia de conducere- clasificarea căilor
de conducere si rolul acestora;
Citeste si: Programa BAC 2022. Ce trebuie să înveți pentru proba de Sociologie
- sistemul nervos vegetativ- clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului;- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.
ANALIZATORII
- segmentele unui analizator;
- fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
GLANDELE ENDOCRINE
- topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;
- disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boala Basedow-Graves,
mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).
SISTEMUL OSOS
- scheletul- alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii.
SISTEMUL MUSCULAR
- muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;
- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturi musculare. 2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE
DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA
- transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;
- absorbţia intestinală;
- fiziologia intestinului gros;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite, ciroză
hepatică, litiază biliară, pancreatită.
CIRCULAŢIA
- grupe sanguine, imunitate;
- activitatea cardiacă, parametri funcţionali- frecvenţă cardiacă, debit cardiac, tensiune
arterială, puls arterial;
- circulaţia mare şi mică;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi
externe, leucemii, anemii.
RESPIRAŢIA
- ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;
- noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.
EXCREŢIA
- formarea şi eliminarea urinei;
- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită. 2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE
- sistemul reproducător: componente, fiziologie;
- sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea;- noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.
CONŢINUTURI- CLASA A XII-A
1. GENETICĂ
1.1. GENETICĂ MOLECULARĂ
ACIZII NUCLEICI- compoziţia chimică;- structura primară şi secundară a ADN;
- tipuri de ARN, structură şi funcţii;
- funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.
ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote; IV. NOTĂ:
Biologia este susţinută ca probă scrisă.
Timpul alocat probei este de 3 ore.
Punctajul maxim este de 100 de puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
23—27 mai 2022 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
27 mai 2022 – Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
6—8 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A 8—9 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
9—10 iunie 2022 Evaluarea competențelor digitale — proba D
13—15 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
20 iunie 2022 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
21 iunie 2022 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
22 iunie 2022 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă 23 iunie 2022 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
27 iunie 2022 – Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00—18.00
28—30 iunie 2022 – Rezolvarea contestațiilor 1 iulie 2022 – Afișarea rezultatelor finale
Citeste si: Programa BAC 2022. Ce trebuie să înveți pentru proba de Sociologie