In articol:
Programă BAC 2022. Iată care este programa de anul acesta pentru proba la chimie.
PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ
I. COMPETENŢE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.
1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.
1.3. Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni,
molecule.
1.4. Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem
chimic.
1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării
aplicaţiilor acestora.
2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
2.2. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.
2.3. Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.
3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.
3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
5.1. Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului. 5.2. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.
II. CONȚINUTURI
Structura atomului Tabelul periodic al elementelor chimice
|
Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali.
|
Legături chimice Interacţii între atomi, ioni, molecule
|
Legătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu. Legătura covalentă nepolară: H2, N2, Cl2. Legătura de hidrogen. Proprietăţi fizice ale apei.
|
Starea gazoasă
Ecuaţia de stare a gazului ideal.
Volum molar (mol, numărul lui Avogadro).
Soluții apoase
|
Dizolvarea.
|
Reacţii redox. Aplicaţii ale reacţiilor redox
|
Reacţii de oxido-reducere.
|
Noţiuni de termochimie
|
Reacţii exoterme, reacţii endoterme.
|
Noţiuni de cinetică chimică
Calcule chimice
Reacţii lente, reacţii rapide.
Catalizatori.
Viteza de reacţie. Constanta de viteză. Legea vitezei.
Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.
Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.
PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICĂ
I. COMPETENŢE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.
1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.
2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.
3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.
4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective.
4.3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
5.1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.
5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici.
II. CONȚINUTURI
Structura şi compoziţia substanţelor organice
|
Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuşi organici studiaţi. Legături chimice în compuşii organici. Izomeria de catenă, de poziţie pentru compuşii organici studiaţi. Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.
|
Clasificareacompuşilor organici
|
Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni.
|
Tipuri de reacțiichimice în chimiaorganică
|
Reacţii de substituţie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului).
|
Alcani Alchene
Arene Benzine
Acizi carboxilici
Grăsimi Agenți tensioactivi
Alcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului, arderea. Importanţa practică a metanului. Putere calorică. Alchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea. Importanţa practică a etenei.
Arene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare şi de structură plane, proprietăţi fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină – halogenare, nitrare.
Alchilarea benzenului cu propenă.
Cifra octanică. Putere calorică.
Acizi carboxilici: acidul acetic- reacţiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, etanol. Importanța practică și biologică a acidului acetic. Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic.
Grăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță.
Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor.
Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți- acţiunea de spălare. Obţinerea săpunului.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro Alchine
|
Alchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O la acetilenă, arderea. Obţinerea acetilenei din carbid. Importanţa practică a acetilenei.
|
Alcooli
|
Alcooli: metanol, etanol, glicerol- formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere), etanol- fermentaţia acetică, metanol – arderea, glicerină – obţinerea trinitratului de glicerină.
|
Aminoacizi Proteine
|
Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiţie, denumire, clasificare, proprietăţi fizice, caracter amfoter. Condensarea aminoacizilor. Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță.
|
Zaharide
|
Zaharide: glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza- stare naturală, proprietăți fizice, importanță.
|
Oxidarea glucozei (reactiv Tollens şi Fehling). Condensarea monozaharidelor.
Calcule chimiceUtilizări ale substanţelor studiate
|
Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.
|
Când încep probele de BAC
Probele examenului de Bacalaureat vor începe ca de fiecare dată cu probele orale, urmând apoi examenele scrise.
Iată cum se vor desfășura acestea!
Probe orale
- 6—8 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
- 8—9 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
- 9—10 iunie 2022 Evaluarea competențelor digitale — proba D
- 13—15 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
Citeste si: BAC 2022: Modele de subiecte pentru toate materiile
Probe scrise
- 20 iunie 2022 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
- 21 iunie 2022 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
- 22 iunie 2022 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
- 23 iunie 2022 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
Rezultatele vor fi afișate pe 27 iunie 2022 (până la ora 12:00), iar depunerea contestațiilor se va face în intervalul orar 12:00- 18:00. În perioada 28 iunie-30 iunie 2022 contestațiile vor fi rezolvate, urmând ca pe 1 iulie 2022 să apară rezultatele finale.