Război Rusia - Ucraina 2022: Cum ar putea fi afectată România de un posibil conflict armat

Război Rusia- Ucraina 2022. România ar putea fi afectată de un posibil conflict armat la granițele sale din mai multe perspective, nu doar strict militar, ci efectele pot fi și de ordin economic, social, energetic.

Război Rusia- Ucraina 2022. Impactul unui război la Marea Neagră  va fi cu siguranță unul direct și puternic la adresa țării noastre.

Citeste si: Cristian Diaconescu, despre declarația controversată a Ministrului Apărării: “Să ne întoarcem în urmă cu 30 de ani ar însemna să ne autonegăm rolul și importanța pe care le avem alături de partenerii noștri strategici”

Război Rusia- Ucraina 2022: Cum ar putea fi afectată România de un posibil conflict armat

Izbucnirea unui război între Rusia și Ucraina este "iminentă", atrag atenția americanii în ultimele zile. SUA și-au retras personalul diplomatic de la Kiev și au îndemnat cetățenii să părăsească "acum" statul de la granița de nord a României. 

Ucraina ar putea fi supusă unui atac necruțător, avertizează politologul român Cristian Pîrvulescu.

„Mulți vorbesc despre tancuri, dar va fi probabil pregătit de un atac de război de secol XXI”, a spus recent Cristian Pîrvulescu.

Citeste si: Rusia a primit în scris răspunsul SUA la cererile privind "garanțiile de securitate"

Război Rusia- Ucraina 2022. Noi manevre militare ruse în Marea Neagră

Rusia a început miercuri, 26 ianuarie, noi manevre navale de anvergură în Marea Neagră, la care participă peste 20 de nave, exerciţii prevăzute în planul de instruire a forţelor sale armate elaborat pentru anul în curs, a anunţat Ministerul rus al Apărării.

O grupare navală, care cuprinde nave de luptă şi nave de sprijin, a părăsit bazele de la Sevastopol şi Novorossiisk pentru a desfăşura exerciţiile în zonele desemnate.

''Manevrele grupurilor operative combinate, grupurilor de asalt amfibiu şi de atac naval din Marea Neagră implică fregate, nave de sprijin, corvete cu rachete şi nave lansatoare de rachete, nave de asalt amfibiu, nave vânătoare de submarine şi de asemenea dragoare de mine'', se arată într-o declaraţie de presă emisă de Ministerul rus al Apărării.

Citeste si: Ministrul Apărării a vorbit despre trimiterea soldaților români în Ucraina

Klaus Iohannis: România se bucură de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun român să se teamă 

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că nu este cazul ca vreun cetăţean român să se teamă de declanșarea unui conflict armat în Ucraina.

Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro

Citeste si: Antonia s-a trezit cu un mesaj de la fiul lui Ștefan Bănică Jr. după ce a publicat o fotografie provocatoare pe internet. Ce replică i-a dat lui Radu Bănică când a văzut reacția pe care a avut-o?- wowbiz.ro

"România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă. Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor", a explicat șeful statului într-o declarație de presă.

Citeste si: VIDEO| Klaus Iohannis, după ședința CSAT: "Suntem pregătiți pentru orice scenariu"

Președintele Iohannis a anunțat că România este pregătită pentru orice scenariu și a prezentat care au fost măsurile concrete adoptate de CSAT privind actuala criză de securitate creată de Rusia.

Iohannis a precizat că şeful Statului Major a prezentat în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu, menţionând că acest plan a fost aprobat de CSAT.

Un efect imediat al războiului Rusia-Ucraina: multe trupe NATO în România

Pentru a contracara o posibilă ofensivă militară a Rusiei asupra Ucrainei, țările NATO din Europa de Este au fost de acord să primească trupe militare suplimentare, au declarat pentru  CNN  trei oficiali americani implicați în discuții.

Printre țările care au acceptat desfășurarea trupelor militare care să intervină în sprijinul Ucrainei se află România, Bulgaria și Ungaria.

Concret, ar urma să fie trimiși aproximativ 1.000 de militari în fiecare țară, într-o desfășurare asemănătoare cu grupurile avansate de luptă staționate în prezent în țările baltice și Polonia.

Citeste si: Care sunt țările care ar intra intr-un eventual război provocat de conflictul dintre Rusia și Ucraina

România nu face parte din ecuația strategică a Rusiei în momentul de față 

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, consideră că actuala criză dintre Rusia li Ucraina nu se va transforma într-un  război  dacă va fi analizată și dezbătută la masa negocierilor, existând două astfel de zone.

"Atâta vreme cât această criză e dezbătută la masa negocierilor, nu va exista război. Sunt două zone de negociere, una formală, în care se transmit și mesaje politice de consum național, dar și angajamentul de ambele părți de a ajunge la o concluzie de disipare a crizei, și una informală, a dialogului de culoare. Românii nu trebuie să se panicheze, pentru că nu au de ce. Deși suntem în ochiul vulcanului, nu România e cea care face parte din ecuația strategică a Moscovei în acest moment", a explicat Cristian Diaconescu.

Citeste si: Ce spune Laurențiu Reghecampf despre timpul petrecut în familie și ce anume a conștientizat antrenorul. „Am fost prezent pentru copiii mei, dar nu am fost fizic.”- kfetele.ro

Citeste si: Cerințele care trebuie respectate cu sfințenie! Ce le-a cerut Maluma organizatorilor Neversea pentru a cânta la festival- radioimpuls.ro

Nimeni din  NATO nu va negocia separat cu Federația Rusă, mai spune el. Eventualele nuanțe care mai apar în unele state NATO privind poziționarea față de Moscova sunt și vor fi acomodate prin deciziile care se iau în acest moment în cadrul NATO și niciun stat membru nu se va deroga de la acestea.

Citeste si:  Pensiile militarilor mai mici de 2.500 de lei vor creşte cu 10%

Mobilizarea rezerviștilor din România nu reprezintă o alarmă de încorporare

Cristian Diaconescu explică și ce înseamnă acele documente apărute în spațiul public care au dat fiori multor oameni, referitoare la mobilizarea rezerviștilor.

“Diversele semnale publice privind mobilizarea rezerviștilor sunt legate de planurile obișnuite referitoare la capabilitățile militare ale României și nu reprezintă, cum pare la prima vedere, o alarmă de încorporare. Și România, ca orice alt stat, are evidențe care trebuie actualizate periodic, cu rezerviștii, domiciliul și locul unde aceștia ar trebui să se prezinte în caz de stare de necesitate. Așa fiind, trebuie să reamintesc faptul că, întotdeauna, pacea s-a consolidat și prin grija de a avea această capacitate permanentă de reacție la orice tip de agresiune pentru apărarea securității frontierelor“.

Citeste si:  Vicepremierul Vasile Dincu: "In toamna sper sa putem trece reglementarea legata de ridicarea masinilor parcate neregulamentar"

Război Rusia- Ucraina 2022. Germania se poziționează ferm alături de România

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, afirmă că ţara sa "se poziţionează în continuare ferm alături de România", în contextul situaţiei actuale de securitate. "Împreună cu Italia asigurăm securitatea spaţiului aerian al NATO, ca parteneri de încredere, cu o contribuţie vizibilă şi de înaltă calitate. Aceasta reprezintă un semn clar al solidarităţii transatlantice şi europene", a declarat Peer Gebauer.

Potrivit mesajului său, "solicitările privind retragerea trupelor NATO din România şi revenirea la situaţia din anul 1997 trebuie respinse cu fermitate".

"Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani. Apartenenţa României la NATO reprezintă o realizare esenţială şi nu poate fi pusă la îndoială de către terţi. Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia actuală în regiune. Atitudinea Rusiei nu reprezintă doar o ameninţare la adresa Ucrainei, ci afectează securitatea întregii Europe. De aceea, o nouă încălcare a suveranităţii Ucrainei ar atrage după sine un răspuns european ferm şi comun", arată Peer Gebauer.

Prețuri mai mari la energie în România, în cazul unui război Rusia-Ucraina

În cazul unui conflict Rusia-Ucraina, gazul și curentul electric se vor scumpi, pentru că UE și SUA s-au angajat să nu mai cumpere de la Rusia dacă Moscova își trimite trupele împotriva Ucrainei. România va trebui să se alinieze acestei măsuri, lucru care ar agrava problema energetică în care ne aflăm.

„Un potențial război dintre Rusia și Ucraina va crea aversiune la risc la nivel global, de asemenea vor crește prețurile la energie în Europa, pentru că UE a spus deja că nu va mai importa gaz rusesc, asta înseamnă automat prețuri mai mari la gaz cât și la energie electrică. Ar avea impact și pe piețele financiare datorită aversiunii la risc. Apoi vor veni și sancțiunile- și SUA, și Marea Britanie și UE au dat de înțeles că vor fi extrem de dure”, a declarat Adrian Codirlașu într-un interviu pentru wall-street.ro.