Răzvan Ciobanu l-a dat în judecată pe hair-stylistul Cristi Pascu în urmă cu 2 ani și i-a cerut daune de 200.000 lei pentru că a vorbit la TV despre datoriile pe care designerul le avea la el.
Răzvan Ciobanu l-a acuzat pe Cristi Pascu pentru stricarea imaginii și i-a cerut 200.000 lei daune morale pentru că acesta a vorbit într-un interviu despre datoria neplătită pe care designerul o avea la el. Pascu povestise că în 2009, Ciobanu i-a cerut 20.000 euro cu împrumut, însă nu i-a dat acestuia decât 2.000 euro, bani pe care nu i-a mai văzut niciodată.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
”Nu mi-am pus problema, el făcea 2.000 euro la o singură rochie. În clipa în care m-am căsătorit am crezut că poate să-i fac soției mele rochia de mireasă în contul celor 2.000 euro împrumutați. M-a tărăgănat o lună și mi-a zis să mă duc în altă parte că nu este inspirat. Este cunoscut în oraș că el a împrumutat bani și de la alte persoane”, spunea Pascu în urmă cu doi ani.
”Considerându-se vătămat prin afirmațiile menționate anterior, reclamantul Ciobanu Răzvan Mihăiță a formulat prezenta cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul Pascu Cristian Gabriel, solicitând instanței să constate încălcarea dreptului la onoare, demnitate, imagine, reputație, probitate profesională și viață privată, obligarea pârâtului la plata sumei de 200.000 lei cu titlu de daune morale, precum și la publicarea hotărârii judecătorești în cauă într-un ziar de publicație centrală pe cheltuiala sa, cu cheltuieli de judecată”, se arată în chemarea în judecată.
Procesul a dorat câteva luni iar judecătorii i-au dat dreptate lui Cristi Pascu, pentru simplul motiv că ceea ce a relatat în cadrul interviului era adevărat.
Pe de altă parte, Ciobanu nu a putut convinge instanța că stilistul a acționat cu rea-credință, astfel încât să-i creeze acestuia un prejudiciu.
”Admiterea acesteia ar implica o atingere adusă libertății de exprimare a pârâtului, o ingerință lipsită de necesitate într-o societate democratică, în condițiile în care informațiile transmise au vizat inclusiv persoana pârâtului, având o bază factuală, iar reclamantul reprezintă un om public, motiv pentru care mai multe publicații, în încercarea de a atrage atenția publicului și de a forma o dezbatere publică, au difuzat în mai multe rânduri afrimațiile pârâtului, iar în plan secundar, pentru accea că din probele dosarului nu rezultă un prejudiciu real și concret”, se arată în motivarea instanței.
