Sfantul Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanti parinti ai Bisericii Ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini. S-a nascut în Pont în jurul anului 329 si a murit în Cezarea în ziua de 1 ianuarie 379.
Provenea dintr-o familie crestina binecunoscuta- tatal sau, Sfantul Vasile cel Batran, a fost un renumit învatator în Pont, iar sora sa, Macrina, si fratele sau, Grigore din Nyssa, au devenit de asemenea sfinti.
Sfantul Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol si la Atena, remarcandu-se înca de tanar prin profunde cunostinte în filosofie, astronomie, geometrie, medicina si retorica. Sub influenta sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de biserica, iar episcopul Cezareii, care îl aprecia deosebit de mult, îl încurajeaza sa accepte o slujba bisericeasca. În cautarea cailor spre perfectiune, Vasile viziteaza multe manastiri din Egipt, Siria, Palestina si Mesopotamia. La întoarcerea în Pont, el înfiinteaza o manastire pe malul Irisului.
Scrierile sale din acea perioada pun bazele vietii monahale sistematice si de aceea Sfantul Vasile este considerat parintele monahismului oriental.
În anul 370, Sfantul Vasile este ales episcop al Cezareii. În aceasta înalta functie, el era totodata Mitropolit al Cappadociei si Exarh al Pontului, autoritatea sa întinzandu-se între Balcani, Mediterana, Marea Egee si pana la Eufrat. El a depus eforturi sustinute pentru organizarea bisericii si a luptat pentru drepturile clerului, totodata punand un mare accent pe temeinica pregatire canonica si spirituala a preotilor.
O mare atentie a acordat Sfantul Vasile saracilor si celor oprimati, initiind nenumarate acte de caritate. Dragostea sa fata de semeni s-a concretizat mai ales în asezamantul filantropic, numit de credinciosi Vasiliada. Acest asezamant a fost construit la marginea Cezareei. Aici au fost adunati cei înfometati si abandonati, spre a fi hraniti. Potrivit cercetatorilor, fiecare boala îsi avea rezervata cladirea si personalul necesar pentru îngrijire.
Sfantul Vasile moare în anul 379, iar la înmormantarea sa participa un imens numar de crestini, evrei, pagani, localnici si straini, ca dovada a marii sale popularitati.
Scrierile sale au o mare importanta teologica si au fost traduse pe tot globul. Sfantul Vasile a scris cateva carti împotriva lui Eunomius si a arianismului în general, în care apara teza Trinitatii. În "De Spiritu Sancto", Sf. Vasile trateaza chestiunea Sfantului Duh si combate anumite miscari din Macedonia care negau existenta Duhului Sfant. El a scris de asemenea un mare numar de lucrari exegetice despre Psalmi, Isaia si Iov, 24 de predici si a tinut multe discursuri.
Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie si 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice.
Numele Vasile este foarte raspandit în toata lumea crestina. Acesta provine din grecescul „basileios”, care la randul lui înseamna „rege”, „împarat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius.
Obiceiuri si traditii
Exista multe obiceiuri si superstitii legate de prima zi din noul an, în care se sarbatoreste Sfantul Vasile cel Mare.
Sfantul Vasile, perceput de unii drept primul petrecaret, numele lui fiind considerat de altii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este aparatorul crestinilor, „pazitor de duhurile rele”, astfel ca prima zi a anului a ajuns sa fie considerata un moment propice pentru desfasurarea practicilor magice.
În ziua de Sfantului Vasile cel Mare e bine sa versi vin pe masa, sa spargi un pahar alb, sa rastorni cutia de chibrituri sau sa dai de pomana unui om sarac, ca sa ai noroc tot anul.
Daca în ziua de Sfantul Vasile, dupa ce te speli pe fata, te stergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat si sanatos în tot anul.
Totodata, daca dormi de Sfantul Vasile, risti sa fii lenes tot anul.
În traditia populara se spune ca aduce noroc daca prima persoana care intra în casa de 1 ianuarie este barbat.
Se mai spune ca, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie sa fiarba un cap de porc, pentru a avea un an bogat.
Un alt obicei este ca, pe nemancate, fiecare om sa ia în mana unealta cu care lucreaza în timpul anului si s-o manuiasca de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an.
Tot în ziua de Sfantul Vasile se spune ca e bine sa se bea mult vin, pentru ca atat cat vom bea, tot asa vom avea si sange în obraji.
Alte superstitii sunt legate de vreme. Conform traditiei populare, cum e ziua de Anul Nou, asa va fi tot anul: daca ninge, va fi un an îmbelsugat, iar daca e senin, oamenii vor fi sanatosi tot restul anului.
Traditia populara mai spune ca de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, sa-si pun un gand bun, ca sa le mearga bine tot anul.
La trecerea dintre ani si pe 1 ianuarie copiii obisnuiesc sa mearga cu sorcova din casa în casa, pentru a le ura oamenilor bogatie si sanatate. Desi sorcova era confectionata, la început, din ramurele de pomi fructiferi sau din trandafiri, în prezent, ea este facuta din hartie colorata si beteala.
"Semanatul”, "Plugusorul”, "Plugul cel Mare” sau "Vasilica” sunt alte texte cu care se ureaza în prima zi din an.
Astfel, exista obiceiul sa se colinde cu o capatana de porc împodobita cu panglici si margele, traditie numita "Colindul cu Vasilica”. Dupa terminarea colindatului, acestia se strang la o carciuma, iar mai tarziu gatesc capatana.
La tara exista obiceiul dezlegarii anului, cand tinerii colinda prin sat si fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune ca asa sunt alungate duhurile rele.
Tot la tara, fetele nemaritate obisnuiesc sa construiasca punti din doua crengute de mar dulce, de care leaga busuioc, o para de argint cu fir de ata rosu, un inel, o batista si un sir de margele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, daca puntea este plina de bruma, fata se va casatori cu un barbat bogat, iar daca puntea nu are bruma, atunci se va casatori cu unul sarac.
Se spune ca Sfantul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu sa îi dea o zi, astfel ca i s-a dat prima zi din an. Fericit, Sfantul Vasile a legat o crenguta de busuioc la toarta unui clopotel si i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea exista obiceiul de a ura de 1 ianuarie.
Sfantul Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanti parinti ai Bisericii Ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini. S-a nascut în Pont în jurul anului 329 si a murit în Cezarea în ziua de 1 ianuarie 379, scrie news.ro.
Provenea dintr-o familie crestina binecunoscuta- tatal sau, Sfantul Vasile cel Batran, a fost un renumit învatator în Pont, iar sora sa, Macrina, si fratele sau, Grigore din Nyssa, au devenit de asemenea sfinti. Sfantul Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol si la Atena, remarcandu-se înca de tanar prin profunde cunostinte în filosofie, astronomie, geometrie, medicina si retorica. Sub influenta sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de biserica, iar episcopul Cezareii, care îl aprecia deosebit de mult, îl încurajeaza sa accepte o slujba bisericeasca. În cautarea cailor spre perfectiune, Vasile viziteaza multe manastiri din Egipt, Siria, Palestina si Mesopotamia. La întoarcerea în Pont, el înfiinteaza o manastire pe malul Irisului. Scrierile sale din acea perioada pun bazele vietii monahale sistematice si de aceea Sfantul Vasile este considerat parintele monahismului oriental.
În anul 370, Sfantul Vasile este ales episcop al Cezareii. În aceasta înalta functie, el era totodata Mitropolit al Cappadociei si Exarh al Pontului, autoritatea sa întinzandu-se între Balcani, Mediterana, Marea Egee si pana la Eufrat. El a depus eforturi sustinute pentru organizarea bisericii si a luptat pentru drepturile clerului, totodata punand un mare accent pe temeinica pregatire canonica si spirituala a preotilor.
O mare atentie a acordat Sfantul Vasile saracilor si celor oprimati, initiind nenumarate acte de caritate. Dragostea sa fata de semeni s-a concretizat mai ales în asezamantul filantropic, numit de credinciosi Vasiliada. Acest asezamant a fost construit la marginea Cezareei. Aici au fost adunati cei înfometati si abandonati, spre a fi hraniti. Potrivit cercetatorilor, fiecare boala îsi avea rezervata cladirea si personalul necesar pentru îngrijire.
Sfantul Vasile moare în anul 379, iar la înmormantarea sa participa un imens numar de crestini, evrei, pagani, localnici si straini, ca dovada a marii sale popularitati.
Scrierile sale au o mare importanta teologica si au fost traduse pe tot globul. Sfantul Vasile a scris cateva carti împotriva lui Eunomius si a arianismului în general, în care apara teza Trinitatii. În "De Spiritu Sancto", Sf. Vasile trateaza chestiunea Sfantului Duh si combate anumite miscari din Macedonia care negau existenta Duhului Sfant. El a scris de asemenea un mare numar de lucrari exegetice despre Psalmi, Isaia si Iov, 24 de predici si a tinut multe discursuri. Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie si 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice.
Numele Vasile este foarte raspandit în toata lumea crestina. Acesta provine din grecescul „basileios”, care la randul lui înseamna „rege”, „împarat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius.
Obiceiuri si traditii
Exista multe obiceiuri si superstitii legate de prima zi din noul an, în care se sarbatoreste Sfantul Vasile cel Mare.
Sfantul Vasile, perceput de unii drept primul petrecaret, numele lui fiind considerat de altii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este aparatorul crestinilor, „pazitor de duhurile rele”, astfel ca prima zi a anului a ajuns sa fie considerata un moment propice pentru desfasurarea practicilor magice.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Citeste si: Imagini șocante. Cum arată interiorul casei în care un bărbat locuia cu cele 175 de pisici ale sale- antena3.ro
Citeste si: Germania afirmă că desfăşurarea de trupe nord-coreene în Ucraina reprezintă o "escaladare clară". Coreea de Nord reacționează- wowbiz.ro
În ziua de Sfantului Vasile cel Mare e bine sa versi vin pe masa, sa spargi un pahar alb, sa rastorni cutia de chibrituri sau sa dai de pomana unui om sarac, ca sa ai noroc tot anul. Daca în ziua de Sfantul Vasile, dupa ce te speli pe fata, te stergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat si sanatos în tot anul.
Totodata, daca dormi de Sfantul Vasile, risti sa fii lenes tot anul.
În traditia populara se spune ca aduce noroc daca prima persoana care intra în casa de 1 ianuarie este barbat. Se mai spune ca, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie sa fiarba un cap de porc, pentru a avea un an bogat.
Un alt obicei este ca, pe nemancate, fiecare om sa ia în mana unealta cu care lucreaza în timpul anului si s-o manuiasca de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an.
Tot în ziua de Sfantul Vasile se spune ca e bine sa se bea mult vin, pentru ca atat cat vom bea, tot asa vom avea si sange în obraji.
Alte superstitii sunt legate de vreme. Conform traditiei populare, cum e ziua de Anul Nou, asa va fi tot anul: daca ninge, va fi un an îmbelsugat, iar daca e senin, oamenii vor fi sanatosi tot restul anului.
Traditia populara mai spune ca de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, sa-si pun un gand bun, ca sa le mearga bine tot anul.
La trecerea dintre ani si pe 1 ianuarie copiii obisnuiesc sa mearga cu sorcova din casa în casa, pentru a le ura oamenilor bogatie si sanatate. Desi sorcova era confectionata, la început, din ramurele de pomi fructiferi sau din trandafiri, în prezent, ea este facuta din hartie colorata si beteala.
Citeste si: Veste proastă pentru gospodinele care au centrală termică și stau la casă. Ce modificări se anunță?- kfetele.ro
Citeste si: Cine este Radu Ioan Budeanu, fiul Deliei Budeanu și moștenitorul dinastiei Budeanu- radioimpuls.ro
Citeste si: Efectul cafelei, vinului și ciocolatei asupra creierului. Ce spune medicul Leon Dănăilă- antena3.ro
"Semanatul”, "Plugusorul”, "Plugul cel Mare” sau "Vasilica” sunt alte texte cu care se ureaza în prima zi din an.
Astfel, exista obiceiul sa se colinde cu o capatana de porc împodobita cu panglici si margele, traditie numita "Colindul cu Vasilica”. Dupa terminarea colindatului, acestia se strang la o carciuma, iar mai tarziu gatesc capatana.
La tara exista obiceiul dezlegarii anului, cand tinerii colinda prin sat si fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune ca asa sunt alungate duhurile rele.
Tot la tara, fetele nemaritate obisnuiesc sa construiasca punti din doua crengute de mar dulce, de care leaga busuioc, o para de argint cu fir de ata rosu, un inel, o batista si un sir de margele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, daca puntea este plina de bruma, fata se va casatori cu un barbat bogat, iar daca puntea nu are bruma, atunci se va casatori cu unul sarac.
Se spune ca Sfantul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu sa îi dea o zi, astfel ca i s-a dat prima zi din an. Fericit, Sfantul Vasile a legat o crenguta de busuioc la toarta unui clopotel si i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea exista obiceiul de a ura de 1 ianuarie.
