In vara anului 1816, in Europa a fost frig, iar nordul Europei a fost acoperit de zapada. In Canada, stratul de zapada era de 30 de centimetri.  In anul acela, temperaturile medii la nivel global au fost cu 0,4- 0,7 grade Celsius mai mici decat valorile normale. Nu pare cine stie ce, dar acestea erau valorile medii globale; practic, la nivel local, diferentele au fost mult mai mari. Iar consecintele au fost dramatice, scrie descopera.ro.

 
Ce a putut provoca o astfel de anomalie? Astazi, oamenii de stiinta cred ca a fost vorba despre efectele cumulate a cel putin doi factori: un minim istoric al activitatii solare, la care s-a adaugat efectul de iarna vulcanica provocat de o serie de eruptii care avusesera loc in anul precedent, 1815, culminand cu eruptia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternica inregistrata vreodata in cursul istoriei.
 
Eruptia a aruncat in aer o cantitate uriasa de cenusa, care a intunecat cerul, impiedicand in buna masura razele soarelui (si asa slabe, din pricina activitatii solare reduse) sa ajunga la Pamant. Lipsit de caldura astrului, pamantul n-a mai rodit destul, astfel incat, pentru unii dintre locuitorii lumii, anul fara vara a fost si un an fara hrana. O foamete puternica a bantuit in toata emisfera nordica a planetei, acolo unde norul de cenusa, ajuns in primavara si vara anului 1816, a produs o modificare drastica a climei estivale.

Ce a putut provoca o astfel de anomalie? Astazi, oamenii de stiinta cred ca a fost vorba despre efectele cumulate a cel putin doi factori: un minim istoric al activitatii solare, la care s-a adaugat efectul de iarna vulcanica provocat de o serie de eruptii care avusesera loc in anul precedent, 1815, culminand cu eruptia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternica inregistrata vreodata in cursul istoriei.

Eruptia a aruncat in aer o cantitate uriasa de cenusa, care a intunecat cerul, impiedicand in buna masura razele soarelui (si asa slabe, din pricina activitatii solare reduse) sa ajunga la Pamant. Lipsit de caldura astrului, pamantul n-a mai rodit destul, astfel incat, pentru unii dintre locuitorii lumii, anul fara vara a fost si un an fara hrana. O foamete puternica a bantuit in toata emisfera nordica a planetei, acolo unde norul de cenusa, ajuns in primavara si vara anului 1816, a produs o modificare drastica a climei estivale.

Acum, pe net circula o teorie potrivit careia acest fenomen se va repeta anul acesta. Citeste mai multe despre acest fenomen aici.

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

 

Analistul militar Sebastian Sarbu a vorbit despre acest fenomen in cadrul unei emisiuni de televiziune.

"Eruptia vulcanului va cauza un nor de sulf care va duce la disparitia verii. Sulful are un efect de racire, un efect distructiv si duce la aceasta anomalie tehnica, la racire considerabila atmosferei. Din acest punct de vedere se asteapta ca lunile de schimbare de anotimp sa reprezinte niste momente critice sau favorabile in ceea ce priveste posibilitatea unei eruptii.

Cred ca vom trece printr-o perioada de transformari generale cu sau fara experimente nucleare. ” a declarat specialistul in fenomene climatologice potrivit kfetele.ro.

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si