Dragnea, despre motivarea ICCJ in cazul sau: O sa vedem daca cei care au semnat-o aveau dreptul legal sa o faca
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat miercuri ca, impreuna cu avocata sa, se va interesa cine a semnat motivarea deciziei de condamnare a sa la doi ani de inchisoare cu suspendare in dosarul ”Referendumul”, adaugand ca el a depus contestatie la aceasta decizie.
”Ce este foarte ciudat e ca, dupa ce am depus contestatia la Tribunal, a aparut brusc si aceasta motivare. Sigur ca contestatia noastra merge mai departe, judecatorii sunt chemati sa vada legalitatea deciziei. Nu vreau sa ma pronunt mai mult, pentru ca doamna avocat trebuie sa vada motivarea Curtii, dar remarc ca, daca nu faceam acea contestatie, nu aparea imediat aceasta motivare. O sa vedem si noi cine a semnat aceasta motivare, daca cei care au semnat aveau dreptul legal sa semneze asta, pentru ca sunt multe prevederi foarte clare in legislatia aferenta”, a declarat Liviu Dragnea.
La o remarca a unui jurnalist ca, odata motivarea deciziei data, este oficial condamnat, Dragnea a raspuns: ”Sa vedem, contestatia merge mai departe”.
Pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare aplicata lui Liviu Dragnea de catre instanta suprema in dosarul "Referendumul" este de natura sa asigure scopul educativ şi sa faciliteze reinsertia sociala a inculpatului, se arata in motivarea Completului de 5 Judecatori.
"In vederea asigurarii scopului prevazut de dispozitiile art.
52 Cod penal anterior, in legatura cu necesitatea de a fi respectate legile tarii cu ocazia campaniilor electorale, Completul de 5 Judecatori va admite critica Parchetului, doar sub aspectul cuantumului inadecvat al pedepsei, urmand a aplica inculpatului Dragnea o pedeapsa intr-un cuantum majorat, de doi ani inchisoare, considerat apt sa asigure scopul educativ al pedepsei, dar şi exemplaritatea acesteia, iar prin modalitatea de executare aleasa de instanta, sa faciliteze reinsertia sociala a apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae", scriu magistratii in motivarea deciziei.
Judecatorii ii dau dreptate lui Dragnea ca obtinerea unei mai bune participari la vot a populatiei ori obtinerea de capital electoral nu poate reprezenta un folos necuvenit, insa subliniaza ca scopul obtinerii folosului necuvenit nu a fost reprezentat, niciun moment, de exercitarea dreptului la vot de catre un numar cat mai mare de persoane sau de obtinerea de capital electoral, ci s-a referit la realizarea acestor deziderate prin mijloacele de actiune nelegale la care a indemnat el.
" Sintetizand argumentele expuse de prima instanta, pe care le considera justificate, instanta de control judiciar subliniaza ca scopul obtinerii folosului necuvenit nu a fost reprezentat, niciun moment, de exercitarea dreptului la vot de catre un numar cat mai mare de persoane sau de obtinerea de capital electoral, ci s-a referit la realizarea acestor deziderate prin mijloacele de actiune nelegale la care a indemnat apelantul, cu finalitatea obtinerii validarii referendumului din 29 iulie 2012, constand, pe de o parte, in beneficiile imediate la care indemna adresa nr.
687/SG din 13 iulie 2016, ce ar fi trebuit procurate votantilor de reprezentantii din teritoriu ai PSD, in schimbul obtinerii unei participari la vot cat mai ridicate şi pe care textul art. 54 din Legea 3/2000 le interzice in mod expres, iar pe de alta parte, in solicitarea de a fi intocmite şi puse la dispozitia partidului liste cu numele şi adresa persoanelor care nu au votat, cu incalcarea dispozitiilor art.5
alin.1 din Legea nr. 677/2001", arata Completul de 5 Judecatori al instantei supreme.
Magistratii mai sustin in motivare ca, din probele administrate, rezulta ca Liviu Dragnea a actionat cu intentie directa.
"Cu referire la latura subiectiva, contrar afirmatiilor apelantului, care a sustinut ca din probele administrate nu a reieşit ca a actionat cu intentie directa, Completul de 5 Judecatori constata ca, tocmai indemnul explicit la folosirea unor actiuni ilicite şi faptul ca indicatiile transmise prin mesajele tip SMS şi, respectiv, prin instructiunile continute de adresa nr.
687/SG din 13 iulie 2013 au fost neechivoce, avand valoarea unor ordine ce trebuiau executate de reprezentantii din teritoriu ai PSD, au format convingerea instantei ca apelantul a actionat cu intentie directa", au scris judecatorii in motivarea deciziei.
Ei au mai apreciat ca pedeapsa primita de Liviu Dragnea este suficienta "pentru a-l determina sa adopte o conduita corespunzatoare in cadrul campaniilor electorale viitoare".
Totodata, remarca judecatorii, Liviu Dragnea a negat activitatea infractionala, in ciuda evidentelor.
"Fara a ignora circumstantele personale favorabile apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, prezentarea in fata instantelor, ori de cate ori a fost solicitat şi pozitia sa in societate (aspecte valorificate şi la stabilirea modalitatii de executare a pedepsei), Completul de 5 Judecatori constata ca aceste circumstante sunt puse in umbra de atitudinea de negare, in ciuda evidentelor, a activitatii sale infractionale şi a existentei elementelor relevante in angajarea raspunderii sale penale", au mai aratat magistratii.
Tribunalul Bucureşti va judeca in 15 februarie contestatia la executare depusa, in 3 februarie, de Liviu Dragnea, in dosarul "Referendumul".
Preşedintele PSD anunta inca din 24 ianuarie ca va face un demers legal cu privire la pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare primita in acest dosar.
In 22 aprilie 2016, preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, alaturi de alte 26 de persoane, de instanta suprema, la doi ani de inchisoare cu suspendare, fiind acuzat ca şi-a folosit influenta de preşedinte de partid in timpul referendumului de demitere a fostului preşedinte Traian Basescu.
Secretar general al PSD la data comiterii faptelor, Dragnea a fost judecat pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului, din dosarul "Referendumul” Liviu Dragnea," cu ocazia organizarii şi desfaşurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta şi autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".
"In sarcina inculpatului Dragnea Liviu Nicolae s-a retinut ca, in calitate de secretar general al PSD, a emis adresele nr. 683/SG/12.07.2012 şi 687/SG/13.07.2012, destinate organizatiilor judetene ale partidului şi, respectiv, preşedintilor şi directorilor de campanie ale acestora, dar şi primarilor PSD din tara, adrese prin care, pentru obtinerea participarii la vot a alegatorilor in proportie de 60 la suta, s-a solicitat luarea unor masuri incriminate de Legea nr.3/2000 (promisiuni de foloase materiale in scopul de a determina alegatorii sa voteze) şi, de asemenea, s-a solicitat sa se propuna prefectilor infiintarea de sectii de votare in statiunile turistice, deşi acestea nu reprezinta unitati administrativ-teritoriale", potrivit anchetatorilor.
Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
