În anii 1970, publicul de televiziune din întreaga lume era familiarizat cu noțiunea de dispozitiv de comunicare bidirecțional portabil, așa cum se vede în mâinile căpitanului Kirk și a domnului Spock în seria Star Trek care a început la sfârșitul anilor 1960.
Cum arăta primul telefon mobil Realitatea era departe de acest ideal.
Radiofoanele bidirecționale au ajutat polițiștii și personalul militar să rămână în contact în situații de schimbare rapidă, înainte de al doilea război mondial.
Dar aceste mici rețele private necesitau echipamente voluminoase și erau inaccesibile publicului.
Cum arăta primul telefon mobil
Citeste si: Care sunt, de fapt, cele mai frumoase 5 orașe din Italia pe care le poți vizita indiferent de anotimp
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Aceste stații de bază ar trimite și primi mesaje de pe telefoanele mobile prin frecvențe radio. Orice două celule adiacente ar funcționa la frecvențe diferite, deci nu exista niciun pericol de interferență.
Stațiile ar conecta semnalele radio la rețeaua principală de telecomunicații, iar telefoanele ar schimba fără probleme frecvențele pe măsură ce se deplasau între o celulă și alta.
Până la sfârșitul anilor 1970, sistemul de telefonie mobilă Bell Labs Advance (AMPS) funcționa la scară mică.
Citeste si: Care sunt cele mai rapide trenuri din lume și pe ce rute circulă cu peste 300 km/h
Între timp, Martin Cooper, inginer la compania Motorola din SUA, dezvolta ceva care se apropia de comunicatorul Star Trek care îl fascinase de când l-a văzut pentru prima dată la televizor.
Motorola a lansat DynaTAC în 1984. Cântărea peste un kilogram și era cunoscut cu afecțiune sub numele de Brick, dar a devenit rapid un accesoriu indispensabil pentru finanțatorii și antreprenorii bogați.
Noua tehnologie mobilă a prezentat o problemă în SUA, unde administrația a dorit să limiteze dominanța AT&T și în Marea Britanie, unde guvernul Margaret Thatcher a dorit să se îndepărteze de monopolul de stat al telecomunicațiilor al British Telecom.
Abordarea SUA a oferit contracte pentru două companii din fiecare oraș, ceea ce a dus la un amestec confuz de rețele incompatibile.
