Pericolul utilizării tratamentului cu antibiotice în Covid-19, fără suprainfecție bacteriană: “Este o practică ce poate fi încadrată ca malpraxis!”

În urma apelului la numărul de urgență 112, unii bolnavii de COVID aflați în ambulatoriu sunt sfătuiți să ia antibioticul Azitromicina. Mai mult de atât, părinții sunt sfătuiți să dea minorilor aflați în izolare Azitromicina.

Aceste lucruri sunt opuse cu mesajele transmise de către specialiști, care au subliniat faptul că utilizarea Azitromicinei nu este benefică decât în anumite situații.

Citeste si: Administrația pentru Medicamente și Alimente (FDA) are nevoie de mai mult timp pentru a analiza administrarea vaccinului Moderna la adolescenții de 12-17 ani

Care este opinia medicului Beatrice Mahler 

Pentru a trata infecția cu COVID, indiferent de tulpină,  dr. Beatrice Mahler a evidențiat anumite aspecte care ar trebui să pună pe gânduri doctorii care recomandă medicamentul fără o evaluare realizată înainte.

Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

”Utilizarea tratamentului cu antibiotice în CCOVID-19, fără suprainfecție bacteriană, contravine în acest moment recomandărilor naționale și internaționale de tratament al bolii și este, din punctul meu de vedere, o practică ce poate fi încadrată în categoria actelor de malpraxis. Pentru medici, respectarea protocoalelor de tratament reprezintă o obligație, pentru că protocolul are ca fundament ultimele date științifice care recomandă o anume terapie”, a declarat Beatrice Mahler.

“Suprainfecția bacteriană presupune investigații suplimentare de laborator''

În privința diagnosticării a unei suprainfecții bacteriene, medicul spune că sunt necesare investigațiile suplimentare la laborator.

“Suprainfecția bacteriană presupune investigații suplimentare de laborator, cum ar fi cultivarea sputei, dacă vorbim de o pneumonie bacteriană”.

“Utilizarea antibioticelor produce pe termen scurt o alterare a florei normale a organismului, cu riscul apariției unor suprainfecții date de ciuperci (exemplu – candidoze) sau infecții cu Clostridium dificile (diareea după antibiotic), complicații extrem de greu de tratat.

Citeste si: Managerul Institutului „Marius Nasta”: „Este extrem de dur să vezi oameni care înainte de Covid îşi creşteau nepoţii, iar după Covid nu pot să se ridice să bea apă”

Sursa: Gândul.ro