VIDEO | Cea mai mare pensie din România, cât o mașină nouă în fiecare lună
În România sunt cel puţin 100 de pensionari cu o pensie mai mare decât a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care primeşte o pensie de 16.000 de lei pe lună
Cea mai mare pensie pe bază de contributivitate din România este de 63.000 de lei brut, plătită în luna ianuarie 2022 unui pensionar înregistrat în sectorul 1 din Bucureşti, arată datele Casei Naţionale de Pensii Publice, publicate de ZF.ro. Pensionarul nr.1 al României a avut salariul de 20-30 de ori mai mare decât salariul mediu brut pe economie pe parcursul vieţii active.
Citeste si: Veste bună pentru pensionari. Cu cât ar putea crește pensiile la mijlocul acestui an
Cu pensia de 63.000 de lei (aprox. 12.600 euro) dintr-o singură lună, pensionarul de lux își poate cumpăra, spre exemplu, un SUV asiatic de segment B, cu motorizare 1.2 benzină de 84 CP, dacă beneficiază de bonusul oferit prin Programul Rabla 2022.
Pensionarii cu cele mai mari 100 de pensii contributive încasează, lunar, între 20.000 şi 60.000 de lei pe lună.
Spre comparaţie, pensia medie a celor 5 milioane de pensionari din România a fost de 1.771 de lei în ianuarie 2022.
Domeniile în care au lucrat pensionarii cu cele mai mari 100 de pensii sunt: sistemul bancar, companii şi multinaţionale, au mai transmis reprezentanţii CNP.
Citeste si: VIDEO| Trăim prea puțin după pensionare
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat marți seara, la un post TV, că formațiunea pe care o conduce va susține o majorare a pensiilor și salariilor la mijlocul acestui an, în contextul unor scumpiri fără precedent, în special în cazul tarifelor la energie, care au afectat puterea de cumpărare a românilor.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Citeste si: Majorarea vârstei de pensionare și interzicerea cumulului pensie-salariu, noile cerințe PNL
Marcel Ciolacu spune că pensiile ar trebui să crească la jumătatea acestui an, cel puţin cu rata inflaţiei. El consideră că aceeaşi majorare ar trebui aplicată şi salariilor, atât din sistemul bugetar, cât şi din cel privat.
Citeste si: Noi tensiuni în coaliția de guvernare. Ședință de urgență între liderii PNL și PSD
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,19% în luna decembrie 2021, de la 7,8% în noiembrie, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Gazele s-au scumpit cu peste 50% față de anul anterior, creșteri semnificative de prețuri fiind înregistrate și la curentul electric.
Datele Eurostat arată că România se află pe penultimul loc din blocul comunitar la speranța de viață.
Un român trăiește, în medie, doar puțin peste 74 de ani, ceea ce înseamnă că, în cazul în care ne vom pensiona la 70 de ani, ne-ar mai rămâne doar 4 să ne bucurăm sau.... să ne chinuim, la pensie.În Norvegia, vârsta de pensionare este de 67 de ani, însă acolo se trăiește și cel mai mult din Europa, peste 83 de ani. Spaniolii și germanii se pot pensiona la 65 de ani, adică aceeași vârstă cerută și în România în cazul bărbaților, doar că acolo speranța de viață depășește 81 de ani!
Vârsta de pensionare vs. speranța de viață
- Norvegia- vârstă de pensionare- 67 de ani/speranță de viață- 83 de ani
- Spania, Germania- vârstă de pensionare- 65 de ani/ speranță de viață- 81 de ani
- România- vârstă de pensionare- 63/65 de ani/ speranță de viață- 74 de ani
sursă: Eurostat
Proiectul de lege care prevede posibilitatea de a te pensiona la 70 de ani a devenit miezul discordiei între guvernanți.
Cei din PSD nu doresc creșterea până la această vârstă nici măcar la nivel opțional. Tot social-democrații- aflați acum la guvernare, au mai descoperit un aspect care dă fiori încă unei generații de acum încolo.
Timp de aproape 50 de ani nu ar mai trebui să fie schimbat procentul de 9,4 la sută din PIB, cuantum prevăzut în PNRR pentru pensii. Este motivul pentru se cere renegocierea acordului încheiat cu Comisia Europeană, astfel încât majorarea pensiilor să nu fie pusă în pericol.
"Nimeni nu ne leagă de mâini și de picioare până în 2070, cum în mod eronat a fost introdus acest mesaj alarmist. 9,4% este un reper, următoarea bornă la care putem negocia, putem modifica acest procent, dacă nu e suficient", spune Ionuț Stroe, purtătorul de cuvând al PNL.
Numai că următoare bornă va fi abia în 2023, an până în care pensiile ar trebui să mai fie majorate deja, iar cuantumul din PIB alocat pensiilor trebuie să însemne ceva.
"Nu procentul din PIB este problema, pentru că dacă economia crește, adică dacă PIB crește cu 5-7-10 la sută cu atât va crește matematic și procentul alocat pensiilor!", explică Adrian Negrescu, analist economic.
Iar dacă economia nu crește și nu vor fi bani, și cota de 9,4 la sută din PIB va însemna bani insuficienți pentru pensii.