Principalele sărbători creștine din Aprilie 2022 sunt: Intrarea Domnului în Ierusalim( Duminica Floriilor), Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Învierea Domnului (Sfintele Paști), Izvorul Tămăduirii.
Duminica Floriilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim este una dintre cele mai importante sărbători Aceasta se celebrează cu o săptămână înainte de Sfintele Paști.
În ziua de Florii, credincioșii merg la Sfânta Liturghie. Persoanele care poartă nume de flori își aniversează ziua.
În acest an, credincioșii sărbătoresc Paștele pe 24 aprilie. Floriile pică pe 17 aprilie 2022, cu o săptămână înainte de Învierea Domnului.
Citeste si: Tradiții si obiceiuri pentru prima duminica din Postul Paștelui
Sărbătoarea amintește de intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, înainte de Sfintele Patimi. Din acest motiv, sărbătoarea mai este cunoscută ca Intrarea Domnului în Ierusalim, Duminica Patimilor, Duminica Floriilor sau Duminica Patimilor Domnului.
Creștinii merg în ziua de Florii la Sfânta Liturghie, iar la finalul slujbei pleacă acasă cu flori și salcie sfințite de preot.
Biserica Ortodoxă a permis ca în ziua de Florii să fie dezlegare la pește, întrucât sărbătoarea pică în Postul Paștelui, care are o durată de 40 de zile.
Citeste si: Când începe Postul Paştelui 2022? Data la care are loc Lăsata Secului
Postul Paștelui începe pe 7 martie și se termină pe 23 aprilie. Acesta reprezintă cel mai aspru post de peste an pentru că are mai puține zile cu dezlegare la pește.
Postul Crăciunului este mai puțin restrictiv din acest punct de vedere.În ziua de Florii 2022, credincioșii trebuie să evite să se spele pe cap. Există o superstiție potrivit căreia cei care fac acest lucru vor albi mai devreme decât ar trebui.
Persoanele care au reușit să țină postul se pot împărtăși în ziua de Florii. Potrivit tradiției, toți credincioșii care vor face acest lucru vor avea noroc, sănătate și vor ține relele la distanță.
Tot în această zi, în anumite zone ale țării se coc diferite plăcinte, de post, iar apoi se dau de pomană celor sărmani.
În ziua de Florii, credincioșii pot afla cum va fi vremea de Paște. Se spune că așa cum este vremea de Florii, așa va fi și în duminica Paștelui.
Sărbătoarea Floriilor deschide Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, cea mai importantă dinaintea Sfintelor Paști.
Paștele Catolic este sărbătorit pe 17 aprilie anul acesta, cu o săptămână înaintea Paștelui Ortodox. Astfel, sărbătoarea Floriilor are loc pe 10 aprilie la catolici.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorit în fiecare an la 23 aprilie, este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din calendarul ortodox. I se spune și Purtătorul de biruință, ziua fiind marcată, potrivit tradiţiei populare, prin împodobirea caselor cu crengi verzi care simbolizează renaşterea naturii.
Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Moldovei și al Armatei Române.
Cum anul acesta sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe cade într-o zi de vineri, în Postul Paștelui, Biserica Ortodoxă Română recomandă preoților să facă slujba de pomenire după Învierea Domnului.
Una dintre practicile răspândite în ziua de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu plante ce marchează renaşterea naturii. Plantele folosite variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun rug verde şi leuştean.
În Banat, casele sunt împodobite cu rug sau cu frunză de fag sau gorun.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
În tradiţia populară se consideră că aceste simboluri vegetale au rol în protejarea gospodăriei de acţiunea spiritelor rele, spune analist-etnolog Ania Moldoveanu.
De asemenea, oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să fie sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea. Se mai spune că cine doarme în această zi ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
Citeste si: Când sunt Floriile 2022: Pe ce dată pică sărbătoarea?
Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. În această zi se adună de pe câmp plantele medicinale care se păstrează peste an.
Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat, iar dacă e ploaie se va face grâu şi fân, potrivit credinţei populare.
Izvorul Tămăduirii este o mare sărbătoarea închinată Maicii Domnului. Nu are dată fixe, fiind trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată. În această zi, în toate bisericile se oficiază slujbe de sfinţire a apei, Aghiasma Mică.
Sărbătoarea aminteşte de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiţiei, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare (457-474), înainte de urcarea sa pe tron, un izvor cu apă vindecătoare.
Împăratul Leon, mergând printr-o pădure, a întâlnit un orb rănit care îşi căuta drumul. Leon l-a luat de mână ca să-l conducă, dar, la cererea orbului de a-i da apă, a plecat să caute. Negăsind, a auzit glas Maicii Domnului care i-a indicat locul unde va găsi apă pentru a potoli setea orbului şi pentru a-i unge ochii lipsiţi de vedere. Urmând cele auzite, Leon a găsit izvorul, care s-a dovedit a fi tămăduitor. Orbul şi-a astâmpărat nu numai setea, dar şi-a recăpătat şi vederea. După ce a ajuns împărat, Leon a ridicat în acel loc o biserică, iar cu apa acelui izvor s-au vindecat mulţi bolnavi de-a lungul timpului.
Mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-ar fi vindecat după ce ar fi băut apă din acest izvor. Ca semn de mulţumire, el a construit o biserică şi mai mare. Această biserică a fost distrusă de turci în 1453, la căderea Constantinopului.
De-a lungul timpului, apa acestui izvor ar fi vindecat multe boli şi ar fi tămăduit diferite răni şi suferinţe.
În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii adolescenţi din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil - în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.
Persoanele „legate”, verii, surorile, fraţii, fraţii de cruce, se întâlneau anual sau după căsătorie, la Rusalii. După încheierea legământului, ei se comportau unii faţă de ceilalţi ca adevăraţi fraţi şi surori.
În tradiţia populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc.
De asemenea, cu Aghiasma Mică se stropesc toate camerele din casă.
Se mai spune în popor că, în această zi, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.
Femeile nu trebuie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte, pentru că se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
Tot în această zi, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca ele să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la muncile agricole. Se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic. Totodată, oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.
Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos este considerată cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, motiv pentru care credincioșii se pregătesc în fiecare an așa cum se cuvine pentru acest moment.
Paștele Ortodox pică în fiecare an la o dată diferită, având o modalitate mai specială de calcul.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Cu toate acestea, un singur aspect se păstrează de la an la an și anume ziua în care cade Paștele, aceasta fiind întotdeauna duminica.
Citeste si: Vacanţa de Paşte 2022: Când intră elevii în vacanţa de primăvară?
Paștele Ortodox va pica destul de devreme în anul 2022. Dacă în alți ani credincioșii au sărbătorit Învierea Domnului Iisus Hristos în luna mai, în 2022, Paștele Ortodox pică pe 24 aprilie. Paștele catolic se va sărbători cu o săptămână înainte, adică pe 17 aprilie.
Există tradiția ca în ziua de Paște, toți membrii familiei să se îmbrace în straie noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua ”paște”. După slujbă aceștia ciocnesc ouă roșii și rotesc “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”.
Un alt obicei de la sate este acela de a pune iarbă verde la intrarea în casă pentru ca fiecare membru să calce pe acea iarbă, ca să fie sănătos și voios, tot anul.
În unele regiuni ale țării, oamenii se duc la râu și se scaldă în ziua de Paște. Astfel, se curăță de boli și sunt sprinteni, sănătoși și harnici tot anul.
Citeste si: Intrăm în Postul Paștelui. Ce ai voie să faci și ce e interzis în această perioadă sfântă
De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.
Se mai spune că dacă va ploua în ziua de Paște, atunci anul va fi ploios, însă dacă va bate grindina, anul va fi mănos.
