Ce condiție pune Turcia pentru a accepta aderarea la NATO a Suediei și Finlandei
Turcia aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să adopte măsuri concrete şi să stopeze sprijinul pentru grupări teroriste, în schimbul ridicării obiecţiilor Ankarei faţă de aderarea celor două ţări nord-europene la NATO, a declarat vineri ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, potrivit Reuters.
"Trebuie să fie făcut un pas concret cu privire la temerile Turciei", a spus Mevlut Cavusoglu într-o conferinţă de presă, după o întâlnire trilaterală cu omologii săi român şi polonez.
Vineri a avut loc, la Istanbul, întâlnirea trilaterală pe teme de securitate România- Polonia- Turcia, miniștrii de Externe ai celor trei țări exprimându-și îngrijorarea cu privire la efectul destabilizator al agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.
Discuții la nivel înalt între Turcia și țările scandinave
Delegaţii din Suedia şi Finlanda s-au aflat miercuri la Ankara pentru discuţii cu oficiali turci. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat ulterior că Ankara a observat o atitudine pozitivă cu privire la ridicarea embargoului asupra exporturilor de arme.
Toate cele 30 de state membre actuale ale NATO trebuie să fie de acord cu acceptarea unui nou membru.
Ce obiecții are Turcia cu privire la aderarea Suediei și Finandei la NATO
Turcia consideră că Suedia şi Finlanda- ţară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia- adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de organizarea tentativei de puci din iulie 2016.
Premierul suedez Magdalena Andersson a respins acuzaţiile Turciei, declarând că ţara sa nu furnizează arme sau alt sprijin teroriştilor.
Războiul declanşat de Rusia contra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar.
Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului ''Parteneriat pentru Pace''.
Întâlnire trilaterală la Istanbul în pregătirea summit-ului NATO de la Madrid
După Trilaterala de la Istanbul, ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu a declarat că realitatea actuală din regiune este "complet diferită" de cea de acum câteva luni.
"Este vorba de o ameninţare fără precedent căreia trebuie să îi facem faţă. Am subliniat, în discuţiile noastre de azi, că lucrul cel mai important pe care trebuie să îl facem acum, în calitate de aliaţi, este să consolidăm securitatea euroatlantică pe termen lung", a detaliat ministrul român.
Potrivit acestuia, prioritatea NATO la Summitul de la Madrid, care va avea loc în iunie, este "să ia decizii curajoase, ca alianţă, pentru a consolida postura de descurajare şi apărare pe Flancul estic pe termen lung, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, mai ales în sud, unde este România".
Acord între România și Turcia în domeniul cercetării istorice
Miniştrii român şi turc de Externe, Bogdan Aurescu, respectiv Mevlut Cavuşoglu, au semnat un Memorandum de înţelegere privind cooperarea în domeniul arhivelor diplomatice, document care va reprezenta o bună bază pentru
dezvoltarea de programe de cooperare în domeniul cercetării istorice, pe aspecte de interes comun, informează MAE într-un comunicat de presă.
Evenimentul a avut loc la finalul întrevederii miniştrilor Aurescu şi Cavuşoglu, în marja reuniunii Trilaterale pe teme de securitate România-Polonia-Turcia de la Istanbul.