Alertă de la seismologi. "Cutremurele, risc major pentru București"

Cutremurul este considerat "factor de risc major" pentru municipiul Bucureşti, potrivit unui Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Citeste si: Cutremur de magnitudinea 6,1 în sud-vestul Chinei

Bilanțul final al cutremurului din 4 martie 1977 a fost de 1.570 de morți, dintre care 1.391

de oameni au murit doar în București. În cazul unui seism similar, ar pieri cel puțin 6.500 de oameni în Capitală, iar 16.000 ar ajunge în stare gravă.

Scenariu de coșmar pentru Capitală

Conform scenariilor specialiştilor, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative" în situaţia în care s-ar produce un seism puternic, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv "nivel de colaps parţial sau total".

Citeste si: Un cutremur de 7,2 grade a zguduit Peru

Specialiștii de la Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă estimează că se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieţi şi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.

"Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară",, se arată în Planul de Analiză şi Acoperire

a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. 

Citeste si: Zece morți și 20 de persoane au fost date dispărute, în urma primului uragan de sezon, Agatha

Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, studiul afirm că "riscul seismic s-a mărit în ultimii ani".

Ce se va întâmpla dacă seismul are loc noaptea

În scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere, care sunt imobile ridicate înainte de anul 1977. 

"Dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 raniţi grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977", notează autorii documentului. 

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Citeste si: Ploaia torențială și grindina au dat peste cap traficul din Capitală

Termenul "captivi" (în engleză "entrapment") este dificil, dar nu înseamnă neapărat victime, ci doar incapacitatea ocupanţilor unui spaţiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare şi nu pot pleca, nici daca ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub o mobilă etc.

). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei «captivi» pot fi selectaţi în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv sa fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniţi sau morţi.

Scenariul privind producerea unui cutremur pe timp de zi (la ora 13) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54% faţă de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte.

Metroul din București, vulnerabil în caz de cutremur

În documentul prezentat de News.ro, sunt enumerate principalele vulnerabilităţi ale oraşului în caz de cutremur: 

- circa 400 de clădiri de locuit înalte- peste 8 niveluri- realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice; 

- populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);

- reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel; 

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

- reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;

- reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale; 

- reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit; 

- reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri; 

- reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari; 

- reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.; 

- reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.