To be or not to be in Schengen. De ce nu a reușit România să adere la Spațiul Schengen, la aproape 16 ani de la intrarea in UE

Klaus Iohannis a fost întrebat, joi, despre posibilitatea unui decizii în favoarea României și astfel a precizat că "există această posibilitate, dar garanția nu există încă".

Iohannis a mai adăugat că "nu toate punctele sunt lămurite", dar "crede" că "de data aceasta avem șanse mai bune decât în altă conjunctură".

De ce nu reușește România să adere la Spațiul Schengen?

Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene va face demersurile ca la summitul din luna decembrie să se obţină unanimitatea cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, a declarat ministrul ceh de Externe Mikulas Bek, în plenul Parlamentului European.

"În ultimii ani, spaţiul Schengen a resimţit provocări precum valul de migranţi din 2015-2016 şi consecinţele actualului conflict din Ucraina.

Preşedinţia (cehă a Consiliului UE) consideră că extinderea Schengen este un element fundamental şi se angajează să facă progrese pentru ca România şi Bulgaria să adere la acest spaţiu", a mai menționat Bek în plenul de la Strasbourg, care dezbate procesul de aderare a României și Bulgariei la zona Schengen.

Mai mult, supunerea la vot a unei rezoluţii a Parlamentului European pe această temă este prevăzută pentru sesiunea plenară din 17-20 octombrie.

Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Ministrul ceh de Externe a mai adăugat că săptămâna viitoare vor începe vizite ale experţilor europeni în România şi Bulgaria.

Așadar, guvernele statelor Uniunii Europene ar urma să voteze în decembrie, la Consiliul JAI, dacă România și Bulgaria vor fi primite în spațiul Schengen, după 11 ani de amânare.

România a intrat in UE începând cu 1 ianuarie 2007

S-au împlinit 15 ani de când România a intrat ca membră în Uniunea Europeană. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Iar toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent.

Aderarea României la Uniunea Europeană s-a efectuat la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acest acord recunoştea obiectivul României de a deveni stat membru al Uniunii Europene şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea acesteia, conform mae.ro  şi europa.eu. 

Citeste si: Klaus Iohannis: Nu există garanția că România va intra în spațiul Schengen în decembrie

Citeste si: Klaus Iohannis, la summit-ul extins al liderilor europeni de la Praga. Mesaj comun pentru Putin

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

Totodată, în cadrul instituţiilor comunitare, România este reprezentată de: un judecător la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene – Octavia Spineanu-Matei (7 octombrie 2021-6 octombrie 2027); un judecător la Tribunalul Uniunii Europene – Mirela Stancu (1 septembrie 2019 – 31 august 2022); un membru în Curtea de Conturi – Viorel Ştefan, 15 membri în Comitetul Economic şi Social şi 15 membri în Comitetul Regiunilor, conform mae.ro. De asemenea, Banca Naţională a României face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participă, ca membru cu drepturi depline, la Consiliul General al Băncii Centrale Europene şi la comitetele acesteia.

Mai mult, România a asigurat, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2019, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, mandat care a coincis cu încheierea ciclului legislativ şi instituţional la nivelul Uniunii Europene pentru că la mijlocul primului semestru al anului 2019 s-au desfăşurat alegerile pentru Parlamentul European, fiind consemnat deopotrivă apogeul procesului de reflecţie politică asupra viitorului Uniunii reprezentat de Summit-ul desfăşurat la Sibiu la 9 mai 2019, urmate de definirea Agendei Strategice a Uniunii pentru 2019-2024 şi de procesul de redefinire a conducerii instituţiilor europene, potrivit  mae.ro.

Citeste si: Comisia Europeană se pregăteşte pentru întreruperea electricității