Europa în recesiune? Patru semne care anunță o perioadă grea din punct de vedere economic
Recesiunea reprezintă un termen economic referitor la scăderea producției, o reducere a investițiilor, o stagnare temporară a afacerilor. Aceasta reprezintă o fază de declin a activității economice și o diminuare temporară a activității economice dintr-o țară.
Cel mai important indicator al recesiunii este considerat PIB-ul real. Aceasta este valoarea totală produsă de companii și persoane fizice dintr-o țară. Se numește real, deoarece efectele inflației sunt eliminate prin aplicarea unui deflator.
Când rata de creștere a PIB-ului real devine negativă, ar putea semnala o recesiune.
Creșterea va fi negativă uneori, apoi va deveni pozitivă în trimestrul următor. Specialiștii se feresc în general să stabilească dacă este o perioadă de recesiune sau nu doar pe baza evoluției PIB -ului.
Creșterea inflației
La fel ca și creșterea salariilor, un nivel acceptabil al inflației este un lucru bun. Înseamnă că șomajul este scăzut, lucrătorii sunt plătiți bine și își cheltuiesc banii. Dar pe măsură ce solicitarea de bunuri de larg consum este în creștere, la fel și prețurile cu amănuntul, care este ceea ce determină inflația, potrivit money.howstuffworks.com.
Șomajul scade
Nivelul șomajului ar trebui să înceapă să crească înainte de recesiunea propriu-zisă a șomajului și să se accentueze în cea mai gravă perioadă a acesteia.
La sfârșitul lunii iulie 2022, în România rata șomajului era de 2,56%.
Creșterea fugitivă a salariilor
Principala cheltuială în afaceri este reprezentată de salariile angajaților. Când nivelurile șomajului sunt scăzute duce la un deficit de muncitori calificați pe piața muncii, ceea ce obligă angajatorii să ofere salarii din ce în ce mai mari.
„Inflația salarială este văduva neagră a indicatorilor economici”. „Când salariile cresc cu 4% sau mai mult an de an, aceasta devine o cheltuială nesustenabilă pentru întreprinderi, iar acestea trebuie să încetinească creșterea și să reducă locurile de muncă.”, susține Wes Moss, strateg șef de investiții la Capital Investment Advisors.
Totodată, acesta a spus că o creștere bruscă a salariilor este primul semn al unei crize economice.
Cât de pregătită este România în cazul unei recesiuni
Potrivit unui scenari de bază, nu va exista o recesiune efectivă în România. Dacă am avea în vedere cel mai negativ scenariu prin care ar putea trece România, o recesiune ar putea dura doi ani, cel puțin aceasta ar fi o concluzie logică privind în urmă la precedente perioade de scădere economică din țara noastră care au durat cel puțin atât de fiecare dată, consideră Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.
„Recesiunea tehnică reprezintă atunci când PIB-ul înregistrează valori negative timp de două trimestre succesive, iar apoi revine pe creștere. O recesiune tehnică este posibilă în România, cumulate fiind trimestrul 4 al acestui an și primul trimestru al anului viitor. Legat de posibilitatea de a avea o recesiune efectivă, scenariul de bază spune că nu se va întâmpla acest lucru. Cu toate acestea, multe instituții financiare spun că dacă va exista doar o recesiune tehnică, se va simți ca o recesiune”, a declarat Adrian Codirlașu.
„În România, o recesiune nu a durat niciodată mai puțin de 2 ani. O recesiune recentă și puternică a fost criza din 2008- 2009 când economia a avut un an de de scădere, peste 6% a scăzut și s-a simțit, a crescut puternic șomajul. Ca prime efecte într-o astfel de criză o să se evidențieze o creștere a ratei șomajului și salarii care pot înregistra scăderi”, explică Adrian Codirlașu, pentru Wall Street.
„În timpul crizei din 2008 a existat un comportament, să zicem, riscant din partea tuturor. Guvernul s-a împrumutat, chiar dacă criza începuse în Statele Unite. În acest moment nu doar că nu se lua niciun fel de măsură, s-a majorat și mai mult deficitul bugetar: companiile și populația s-au supraîndatorat și am avut chiar acel balon imobiliar care s-a spart”, a declarat reprezentantul CFA România.