Ce se întâmplă cu aderarea României la Schengen? Președinta PE: „România merită o decizie pozitivă în acest an privind aderarea la Schengen”
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a vorbit despre aderarea României la Schengen. Ce se întâmplă cu aderarea României la Schengen, după ce Marcel Ciolacu a confirmat blocarea Austriei la reuniunile NATO.
Președinta Parlamentului European (PE), Roberta Matsola, a declarat că România așteaptă și merită o decizie pozitivă în timpul președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene cu privire la extinderea spațiului Schengen.
„Nu doar că aşteptaţi această decizie, ci o şi meritaţi încă din 2011. Parlamentul European şi-a făcut datoria şi, dacă va trebui să mai facem ceva pentru a identifica ce mai avem de făcut, o vom face.
Majorităţile există, nu e nicio problemă în ceea ce ne priveşte. Cred, aşadar, că vom reuşi să găsim o soluţie.
Avem aşteptări înalte de la această preşedinţie (spaniolă a Consiliului UE, n.r.) pentru a încerca să lucreze cu colegii austrieci şi cu alţii, dacă există alte ţări unde continuă să existe întrebări şi cred că aceste întrebări îşi pot primi răspunsurile'', a declarat Roberta Metsola într-un interviu organizat de European Newsroom, potrivit Agerpres.
Roberta Metsola, despre șansele României de aderare la spațiul Schengen
Austria și Olanda au blocat decizia pozitivă în ceea ce privește aderarea Bulgariei la Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie a anului 2022. Motivul a fost controlul insuficient al fluxurilor de migranți.
În cazul țării noastre, opoziția pentru intrarea în Schengen a fost doar din partea Vienei.
„Eram în Consiliu şi îmi amintesc fiecare Consiliu European, cu acest punct ce era prezentat de preşedintele dumneavoastră, care spunea: 'Ceea ce merită concetăţenii mei ar trebui să obţină'. Am fost la Bucureşti la două zile după non-decizia de la Consiliul (JAI din decembrie 2022, n.red.). Nu puteam să îi privesc în ochi pe aceşti tineri.
Aşadar, sper, sper, mă aştept şi sper că vom avea o decizie care să fie acceptabilă. Am vorbit cu preşedintele şi cu prim-ministrul, atât cu precedentul, cât şi cu cel actual, domnul Ciolacu, pentru a găsi o soluţie'', a spus președinta Parlamentului European, conform sursei citate anterior.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Austriei să permită intrarea României și Bulgariei în Schengen „fără nicio întârziere”, la începutul lunii, în discursul său anual privind starea UE.
Ce se întâmplă cu aderarea României la Schengen?
Presa austriacă a scris, de curând, că România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO. Potrivit acesteia, doi ofițeri ai forțelor armate austriece de la Bruxelles așteaptă de mai multe săptămâni acreditarea în alianță, însă accesul lor este întârziat de România.
Premierul Marcel Ciolacu a confirmat luni seară că România se opune accesului celor doi ofițeri ai armatei austriece la reuniunile NATO și l-a acuzat pe cancelarul Austriei, Karl Nehammer, de ipocrizie cu privire la poziția aderării României la Schengen.
„Ceea ce face cancelarul Nehammer este de neacceptat. În primul rând şi eu, în funcţia de prim ministru, şi domnia sa, suntem trecători. Ai drept de veto. Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European au făcut o recomandare. Ai drept de veto, dar trebuie să-l justifici. De aceea am şi spus: eu, cât timp sunt prim ministru, nu o să accept ca domnul cancelar să fie ipocrit şi să umilească în continuare România.
De fapt, România ţine spatele frontului din Ucraina.
În timp ce România respectă toate sancţiunile împotriva Rusiei, toate, fără excepţie, în timp ce România ajută Republica Moldova să nu mai fie dependentă de Rusia(...) tu, Austria, eşti o ţară neutră, nu cheltui un euro pentru înzestrarea Armatei, România îşi măreşte alocarea din PIB de la 2% la 2,5% ca să descurajeze ceea ce doreşte să facă Rusia. Şi tu vii ca un ipocrit şi spui că România nu are dreptul în Schengen fără să justifici deloc veto-ul tău”, a afirmat Marcel Ciolacu, potrivit News, scris Hotnews.
Ciolacu a menționat că cei 7 miliarde de euro cu care Austria a cumpărat gaz și petrol de la ruși la începutul războiului de pe frontul din Ucraina ar fi folosiți pentru alimentarea conflictului dintre cele două țări.
„Eu voi ataca, ca şi Guvern, dacă în decembrie Austria îşi va folosi din nou veto-ul, voi ataca la Curtea de Justiţie Europeană. Mai mult, voi cere ca Consiliul European, Comisia Europeană, Parlamentul European să fie parte, împreună cu România, în acest proces. România pierde minimum 2% din PIB prin neaderarea la Spaţiul Shengen. Nu luăm sancţiuni economice, noi respectăm sancţiunile impuse Rusiei, Austria nu le respectă”, a mai spus el, potrivit surselor citate anterior.
Bulgaria și România, strategie comună pentru intrarea în Schengen
Bulgaria și România dezbat o strategie comună pentru a intra în Schengen. Premierul bulgar Nikolai Denkov și premierul român Marcel Ciolacu și-au afirmat interesul pentru construirea unui pod peste Dunărea, deschiderea unei linii de feribot între Ruse și Giurgiu, precum și accelerarea lucrărilor în proiectul Fast Danube, scrie publicația bulgărească 24 Chasa, citată de Hotnews.
Premierul bulgar a vorbit despre argumentele Bulgariei în ceea ce privește aderarea la Schengen:
ridicarea granițelor dintre Bulgaria și Grecia și dintre Bulgaria și România ar elibera resurse pentru o protecție și mai bună a frontierei externe a Uniunii Europene- dintre Bulgaria și Turcia.
vor dispărea cozile de mașini la punctele de trecere a frontierei dintre statele membre UE, ceea ce va reduce semnificativ emisiile de carbon.
Când ar putea adera România la Schengen
Încă nu se cunoaște un termen clar până la care România ar putea păși în spațiul Schengen. Oficialii români iau în considerare varianta împingerii calendarului până după alegerile parlamentare din Austria, în toamna anului 2024.
Ministrul austriac de Interne a fost întrebat dacă își va schimba poziția până la alegerile parlamentare.
„Am spus că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează și nu funcționează la nivel european. Acesta este accentul pe care l-am pus eu și noi suntem răspunzători să garantăm siguranța populației și acest lucru nu ține de alegeri parlamentare”, a fost răspunsul lui.
De ce se opune Austria
Austria spune că sistemul Schengen „nu funcționează”.
Refuzul în cazul României, din decembrie 2022, în ceea ce privește aderarea la Schengen, a avut la bază cifrele de la Ministerul de Interne austriac, și anume „100.000 de treceri ilegale ale frontieri” în Austria, iar 75.000 nefiind înregistrate în nicio altă țară din Uniunea Europeană.
Potrivit datelor Frontex, cea mai activă rută de migrație către UE nu este prin România și nici prin Bulgaria. Una dintre principalele căi de migrație către Europa este Ruta Balcanilor de Vest care cuprinde: Albania, Bosnia, Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.