EXCLUSIV: Profilul teroristului din gruparea Hamas. Greșelile care îi dau de gol pe cei infiltrați în Israel. Cum pot fi recunoscuți teroriștii/ ”Teroriștii nu poartă uniformă, ei se află printre cetățeni”
Gruparea islamistă palestiniană Hamas a lansat cel mai mare atac al său asupra Israelului din ultimii ani printr-o ofensivă surpriză. Analistul Răzvan Pantelimon a explicat cum recunoștem teroriștii , dar și care este scopul lor principal.
Gruparea islamistă palestiniană Hamas a lansat cel mai mare atac al său asupra Israelului din ultimii ani printr-o ofensivă surpriză. Analistul Răzvan Pantelimon a explicat cum recunoștem teroriștii , dar și care este scopul lor principal.
Hamas este o grupare militantă islamistă palestiniană care are atât o aripă politică, cât și una armată. Nu recunoaște statul Israel și, potrivit propriilor declarații, dorește să distrugă țara. Germania, Uniunea Europeană, Statele Unite și unele state arabe clasifică Hamas drept organizație teroristă. Hamas a fost fondată la sfârșitul anilor 1980 în opoziție față de Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OLP) a fostului președinte al Autorității Naționale Palestiniene, Yasser Arafat.
Hamas este formată din diferite facțiuni militare, inclusiv Brigăzile Qassam, care au comis numeroase atacuri și atentate sinucigașe împotriva Israelului în ultimii ani. Organizația include, de asemenea, un partid politic și organizații de ajutorare. Israelul și OEP au inițiat procesul de pace de la Oslo în 1993, când fiecare parte a recunoscut-o pe cealaltă. Hamas, a creat o rețea de tuneluri care pleacă din Gaza spre Egipt pentru a introduce ilegal arme, precum și tuneluri de atac care pătrund în Israel.
Cu toate acestea, Hamas nu a recunoscut acest acord istoric și continuă să comită atacuri teroriste pe teritoriul israelian. Cel mai recent este cel de sâmbătă, 6 octombrie 2023 acolo unde violențele au izbucnit din nou, cu un atac de amploare fără precedent. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul este "în război" și a promis represalii severe.
”Ceea ce speră ei însă că prin teroare, prin frică vor reuși să schimbe atitudinea cetățenilor vis a vis de autoritățile politice și că cetățenii vor face schimbarea”
Răzvan Pantelimon, analist de politică externă a explicat în exclusivitate pentru stirilekanald.ro cum îi recunoaștem pe teroriști, dar și cum se formează de fapt aceste grupuri destul de greu de identificat.
”Este destul de greu să stabilim un profil general al teroristului sau o imagine a teroristului pentru că de-a lungul istoriei și-n actualitate în lume există numeroase mișcări teroriste cu motivații diverse, de la motivații religioase, până
la motivații politice, teritoriale, etnice sau pe diverse teme, deoarece vorbim la un moment dat de ecoteroriști. Au fost astfel de situații pe teme de ecologie, nu neapărat temele clasice pe care le avem în minte când ne gândim despre terorism. Dar există o constantă în toate aceste situații și în toate aceste cazuri, faptul că scopul principal al teroriștilor este, așa cum spune și numele restaurarea terorii, unei atmosfere de frică.
Și ei sunt conștienți că nu pot printr-un act terorist, și printr-un atentat de mai mică sau mai mare dimensiune. Ei sunt conștienți că nu pot să rezolve problema pentru motivul pentru care crează acel act terorist. Este clar că nu înfrângi un stat de exemplu sau o armată prin niște atentate teroriste, ceea ce speră ei însă că prin teroare, prin frică vor reuși să schimbe atitudinea cetățenilor vis a vis de autoritățile politice și că cetățenii vor face schimbarea, nu vor face presiune pe propriile autorități pentru a rezolva problemele teroriștilor și pentru a rezolva în favoarea ideilor acestor
elemente. Aici este și marea problemă a luptei împotriva terorismului, faptul că acești teroriști sunt putem spune, democratizați, în sensul că nu există o structură centralizată”, s pune analistul.
Răzvan Pantelimon, analist de politică externă
[Sursa foto: Arhiva stirilekanald.ro]
”Așadar, nu avem ca în cazul unui război clasic o situație în care inamicul este foarte bine definit. Într-un război clasic avem foarte bine stabilit cine este inamicul și cine este prietenul, pe când în cazul acesta al mișcărilor teroriste, mai ales cele care își au rădăcinile puternice în anumite comunități, cum este cazul mișcării Hamas și a Comunității Palestiniene din Gaza este foarte greu
să discerni între teroriști propriu-zis, simpatizanți ai teroriștilor și simpli cetățeni neutri, sau poate chiar uneori opuși. Aici este marea problemă pentru că existând astfel de asemenea celule teroriste, modul lor de organizare, nu este o structură centralizată care să poată să fie distrusă și care să anihileze mișcarea. Toate aceste lucruri fac ca confruntările cu teroriștii și practic tot ceea ce înseamnă zona asta de răspuns antiterorist și de rezolvare să fie foarte dificile.
Discutăm acum despre o posibilă intervenție a Israelului în Fâșia Gaza pentru a lichida cuiburile de teroriști și pentru a lichida odată pentru totdeauna mișcarea Hamas. Problema este că din cele două milioane de locuitori Fâșia Gaza nu știm câți sunt teroriști, nu știm care sunt teroriștii care sunt simpatizanții lor și care sunt simpli cetățeni care și-ar dori să trăiască în pace acolo pe bucățica lor de pământ. Va fi foarte greu să discerni acest lucru, de aceea apar inclusiv asasinate, masacre asupra civililor care duce iarăși la creșterea fenomenului terorist. De asemenea, faptul că avem această descentralizare, ”democratizare a mișcărilor teroriste”, face ca chiar dacă va fi lichidat, asta nu înseamnă că nu vor apărea alte mișcări, fie pe rădăcinile Hamas, fie cu alte denumiri. La ora actuală există mișcări care se revendică de la Al-Qaeeda sau care își au originea în foști luptători Al-Qaeeda. Teroriștii nu poartă uniformă, ei se află printre cetățeni, printre ceea ce înseamnă oameni normali și este foarte greu să îi discerni”, a mai precizat Răzvan Pantelimon.
”Nu-i interesează pe câți omoară în jur”
Principala caracteristică a teroriștilor, potrivit analistului de politică externă este disprețul pentru viața umană, respectiv dispreț pentru propria lor viață.
Cel mai recent atac Hamas este cel de sâmbătă, 6 octombrie 2023 acolo unde violențele au izbucnit din nou.
[Sursa foto: Profimedia]
”Dacă vorbim de profilul teroriștilor, în primul rând că există o caracteristică generală, aceea a disprețului pentru viața umană. În primul rând pentru viața celorlalți pentru că un atentat terorist de cele mai multe ori un atentat este nediscriminatoriu, în momentul în care aruncă în aer o bombă, sau lansează o rachetă ei nu știu pe cine va ataca și pe cine vor omorî. Dar, sunt și anumite situații și aici zic de cei de la Hamas în care pe lângă diverse motivații religioase, fundamentaliste au un dispreț inclusiv pentru viața proprie. De aceea este iarăși foarte greu să combați terorismul pentru că teroriștii, respectiv în lupta cu structurile de securitate, cu o armată regulată, normală au ”avantajul” că nu-i interesează pe câți omoară în jur, inclusiv poate din proprii lor simpatizanți ar lupta cu forțele de ordine. Este clar că multe dintre cazurile grave de terorism apar acolo unde sunt niște ciocniri civilizaționale, unde vorbim de modele și de sisteme sociale, culturale diferite. Din păcate, în contextul actual, dar inclusiv și cel istoric să spunem, lucrurile diferă în sensul că de multe ori avem de-a face cu oameni aparținând unor culturi nu neapărat inferioare, mai bune sau mai rele, ci diferite. Sunt oameni care nu pun preț pe dreptul omului, nu pun preț pe ideea de viață, sunt oameni care poate pun preț pe ideea de sacrificiu, onoare etc. Noi judecând după Patul lui Procust, al nostru, al europenilor intrăm în conflict cu astfel de culturi și civilizații. Trebuie să vorbim și de diferențe că să învățăm cum să lucrăm cu astfel de culturi și cu astfel de civilizații. Un exemplu foarte bun este Japonia, pentru că până târziu înspre modernitate discutăm despre acest concept de sinucidere de onoare, apropo de accentul pus pe viața umană”, explică analistul.
”Am văzut și în Germania și în alte state manifestații în favoarea celor care au făcut aceste atrocități, deci este clar că sunt comunități care gândesc la fel”
Totodată, Răzvan Pantelimon vorbește și despre posibile alte state cu o gândire asemănătoare a celor care provoacă teroare în rândul populației, care dacă ar fi provocate ar acționa în consecință.
Hamas are o serie de organisme de conducere care îndeplinesc diverse funcții politice, militare și sociale.
[Sursa foto: Getty Images]
”Cred că pericolul cel mai mare al terorismului nu este neapărat în zonele acestea pe care le cunoaștem ca teroriste. Dar cred că o mare problemă este alta, la acest moment în Europa, în lumea occidentală eu cred că avem o problemă, avem o problemă de integrare. În sensul că noi nu am reușit să integrăm o serie de comunități deși s-a încercat, avem zone importante neintegrate care trăiesc după propriile reguli, legi ceea ce le face vulnerabile la discursul acesta terorist. Mulți dintre ”teroriștii europeni”, cei care au organizat atentatele în Franța, în Austria, Germania, mulți dintre acești teroriști era persoane luate poate chiar la a doua, a treia generație a căror integrare a eșuat. Avem acest eșec al politicilor migratorii, al politicilor de integrare europeană, al modelului multicultural. Atrocitățile care au avut loc în Hamas, copiii ținuți în cuști sau omorâți, tinerii aceia alergați, împușcați etc ar trebui să fie ceva de neimaginat. Iată că am văzut și în Germania și în alte state manifestații în favoarea celor care au făcut aceste atrocități, deci este clar că sunt comunități care gândesc la fel, doar nu au avut ocazia. Doamne ferește dacă se ajunge la o radicalizare mai mare să ne trezim cu astfel de atrocități în Europa. Din cauza sărăciei, din cauza lipsei de educație, neintegrării, izolării, în momentul în care un astfel de grup îți oferă apartenența unii cad în această capcană și devin teroriști”, adaugă Răzvan Pantelimon.
”Teroristul nu simte că face un lucru rău, el extrage din mediul natural, de acasă sau de pe stradă copii și femei pe care ulterior îi oferă drept monedă de schimb”
Și psihologul Radu Leca a făcut portretul unui terorist, explicând că de fapt acești oameni simt să comită astfel de tragedii.
”Noul profil al teroristului anului 2023 conține trei elemente: programare genetică, hipnoză și multiple forme de terapii comportamentale. Practic teroristul nu simte că face un lucru rău, el extrage din mediul natural, de acasă sau de pe stradă copii și femei pe care ulterior îi oferă drept monedă de schimb în contrapartidă cu cel puțin un infractor. Cererile pe care teroriștii le realizează au legătură cu un anumit tip de doctrină pe care aceștia o învață simțind”, a spus în exclusivitate pentru stirilekanald.ro, Radu Leca.
De unde primește Hamas sprijin financiar?
Hamas are o serie de organisme de conducere care îndeplinesc diverse funcții politice, militare și sociale. Politica generală este stabilită de un organism consultativ general, adesea numit politburo, care funcționează în exil. Comitetele locale gestionează problemele de bază din Gaza și Cisiordania. Agenții Hamas primesc cursuri de pregătire în străinătate. Cercetătorii urmăresc începuturile legăturilor dintre Hamas și Hezbollah până la începutul anilor 1990, când Israelul a deportat 418 activiști Hamas și PIJ din Fâșia Gaza și Cisiordania în sudul Libanului. O consecință neintenționată a acestor deportări este faptul că Hamas a reușit să stabilească o legătură directă cu Hezbollah și să învețe și să fie antrenată în ceea ce privește tacticile de atac ale acesteia, în special utilizarea atentatelor sinucigașe cu bombă, a tunelurilor și a rachetelor.
Dezastrul produs de gruparea Hamas în atacul din Israel.
[Sursa foto: Profimedia]
Hamas a dezvoltat o structură financiară complexă care se bazează pe diferite surse de venit. În primul rând, Hamas primește sprijin financiar și de altă natură din partea unor țări precum Iranul. În al doilea rând, Hamas primește donații de la diaspora palestiniană, precum și de la neopalestinieni. În al treilea rând, Hamas desfășoară activități de strângere de fonduri în străinătate, inclusiv în țările din Golf, Europa de Vest și America de Nord. În al patrulea rând, Hamas și-a dezvoltat, de asemenea, propriile scheme de generare de venituri și colectează taxe de la locuitorii din Fâșia Gaza. Bugetul guvernului Hamas pentru 2014 a fost de 894 de milioane de dolari, acoperind salariile și plățile, (509 milioane de dolari); cheltuielile de funcționare (114 milioane de dolari); cheltuielile transferabile (111 milioane de dolari); și cheltuielile de capital (160 de milioane de dolari).
