„Bună dimineața, Alina! Bună dimineața, frumoșii mei! Bună dimineața, Ștefan!”
Așa începe o nouă zi în clasa Alinei, o învățătoare de la o școală privată. Cei mici intră rând pe rând la clasă și își salută dascălul după numele mic.
Citește și: Apelul unei profesoare despre comportamentul elevilor în școli: „După 20 de ani de carieră, astăzi am clacat”
„Ce cifră am început să învățăm săptămâna aceasta? Alina, vreau eu să răspund! O să-mi răspundă Vlad!” Nu „doamna”, ci simplu: Alina. Așa a considerat că este cel mai bine să comunice cu cei mici.
„Cum o strigi tu pe doamna învățătoare? M-am obișnuit să zic așa.”
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Citeste si: Ce este glosofobia, frica de care suferă trei din patru persoane. Poate duce chiar la simptome fizice- antena3.ro
Citeste si: Facturile Nordis, prezentate de Marcel Ciolacu, prezintă mai multe semne de întrebare cu privire la veridicitatea lor- stirileprotv.ro
„Și cum ți s-ar părea să-i spui doamna educatoare, doamna învățătoare? Să fie puțin nepotrivit. Ți s-ar părea nepotrivit? Da, pentru că îmi place mai mult să-i spun Alina.”
Alina Gava, învățător: „Am simțit că este o apropiere în momentul în care copiii spun pe nume.
În primul rând, fiind clasa pregătitoare, ei venind de la grădiniță unde au această apropiere față de educatoare, lucrurile se schimbă din perspectiva relației. Sunt mai deschiși să spună și secretele lor, cu ce se confruntă ei și vin cu mai multă ușurință către mine să îmi povestească diverse aspecte.”
E o abordare cu care părinții acestor prichindei s-au obișnuit din mers, și care a început să le placă.
Dar nu e agreată de toată lumea.
„Nu, nu e frumos. Respectul! Cei 7 ani de acasă și noi i-am învățat.”
„Totuși, să fie puțin respect.”
„Consider că respectul trebuie câștigat și la școală noi putem să învățăm ce înseamnă respectul.”
„Un copil ce strigă pe nume un educator nu înseamnă că nu-l respectă”
Dar oare în asta constă respectul?
Andreea Stroe, psiholog: „Dacă respectul stă doar într-un apelativ, respectul se dobândește. Un copil ce strigă pe nume un educator nu înseamnă că nu-l respectă, atunci copilul este într-un cadru mult mai lejer.”
Citeste si: Anul 2025 anunță primirea de noi vouchere! Care sunt persoanele care pot beneficia de ele- kfetele.ro
Citeste si: Radu Ștefan Bănică, mărturii cutremurătoare despre copilărie: ”Am avut în clasa a III-a o petiție anti-Radu, semnată de copii ca să dispar”- radioimpuls.ro
Citeste si: Scene cutremurătoare după prăbușirea avionului în Kazahstan. O fetiță a ieșit din epava în flăcări: „Salvează-mi mama. Mama e acolo”- antena3.ro
Dar de ce ținem atât la pronumele de politețe?
Ion Ovidiu Pânșoară, expert în educație: „Societatea românească nu este gândită casei societății vestice care folosesc astfel de în adresare, pentru că acolo lucrurile se întâmplă din familie, acolo nu există în funcție de vârstă să te adresezi altfel decât prin prenume și atunci este o cutumă socială, este un mod de a te dezvolta fără să țină cont de anumite elemente sociale. La noi ar putea fi considerată o dovadă a lipsei de respect.”
Experții mai spun că schimbarea se va produce probabil doar în momentul în care și la noi pronumele de politețe nu vor mai fi utilizate pe scară largă.
