Tradiții pentru luna februarie 2024: Ce obiceiuri respectă românii?
Luna februarie este pe cale să înceapă, în doar câteva zile. Iată ce tradiții și obiceiuri respectă românii în februarie 2024.
Luna februarie este a doua lună a anului Gregorian. Ea este cea mai scurtă lună din an și are doar 28 sau 29 de zile, după caz. Anul 2024 este an bisect, ceea ce înseamnă că luna februarie are 29 de zile. În anii nebisecți, luna februarie are doar 28 de zile.
Numele lunii februarie vine din limba latină (Februarius, februum înseamnă mijloc de purificare, ofrantă, obiect folosit la ritualul purificării).
Grecii numea luna februarie Anthesterion. În țara noastră, luna februarie se numește, popular, Făurar.
Iată care sunt cele mai răspândite tradiții și obiceiuri populare, conform azm.gov.ro:
Sfântul Trifon (Trif Nebunul) este sărbătorit pe 1 februarie. El este sfântul care apără viile și livezile de omizi, lăcuste, viermi și gândaci. Așadar, pentru a proteja holdele de insecte, el era sărbătorit prin diferite interdicții la muncă.
Oamenii se duceau dimineața la biserică pentru a luat agheasmă cu care stropeau viile, livezile și grădinile.
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
Citește și: Calendar ortodox februarie 2024: Cele mai importante sărbători cu cruce roșie și cruce neagră
Pe data de 2 februarie, la 40 de zile după Crăciun, Biserica Ortodoxă sărbătorește Întâmpinarea Domnului. Se spune că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, iar sărbătoarea este un reper pentru prevederea timpului calendaristic.
Tradiții și obiceiuri pentru 10 februarie (Sfântul Haralambie)
Tradiții și obiceiuri pentru 11 februarie (Sfântul Vlasie)
Pe 24 februarie este sărbătorit Dragobetele. Această sărbătoare are rădăcini foarte vechi, fiind celebrată chiar și pe timpul dacilor.
Citește și: Pe ce dată pică Rusaliile în 2024?
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Un obicei mai vechi, prezent în mediul rural în vremurile trecute, ne spune că în ziua de Dragobete fetele și băieții primeau haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele și tămâioasă, pe care le așezau apoi la icoane și le foloseau la unele farmece de dragoste.
Apoi, către ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, iar fuga fiecăreia atrăgea după sine câte un băiat, acela cel mai dorit de ele.
Dacă își prindea aleasa inimii, băiatul îi fura o sărutare în văzul tuturor. Sărutarea simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an.
În trecut, cei mai tineri aveau grijă ca ziua de Dragobete să nu îi prindă singuri. Dacă rămâneau singuri, acesta era un semn rău, prevestitor de singurătate pe tot anul respectiv.