Referendum Belarus 2022: Se renunţă la statutul de ţară non-nucleară. Ce implicaţii are rezultatul votului în războiul cu Ucraina?
Referendum Belarus 2022. În Belarus a fost organizat, duminică, un referendum pentru a adopta o nouă constituție prin care se renunță la statutul său de stat non-nuclear. Ce consecințe va avea renunţarea la statutul de ţară non-nucleară în contextul războiului din Ucraina?
Author: Alina Raducu luni 28 februarie 2022 , 08:50
Referendum Belarus 2022. Iată ce implicaţii are, de fapt, rezultatul votului în războiul cu Ucraina!
Referendum Belarus 2022. Belarus renunţă la statutul de ţară neutră și non-nucleară
Referendumul desfășurat duminica aceasta în Belarus s-a încheiat cu rezultatul aprobării unei noi Constituții a țării, care prevede inclusiv renunțarea la statutul de ţară neutră şi non-nucleară, într-un moment în care fosta republică sovietică a devenit o rampă pentru trupele ruse în invadarea Ucrainei, scrie Reuters.
Belaruşii au protestat în ziua desfăşurării unui referendum pentru pentru adoptarea unei noi constituţii care ar elimina statutul nenuclear al ţării, într-un moment în care ţara a devenit o rampă de lansare pentru invazia Ucrainei de către trupele ruseşti, informează Reuters.
Referendumul a declanșat proteste împotriva războiului în mai multe orașe din Belarus, în timp ce oamenii au scandat ” nu războiului ”,
mașinile au claxonat în semn de solidaritate, iar oamenii au depus buchete de flori în culorile galben și albastru ale steagului ucrainean. În jur de 290 de persoane au fost reținute, au afirmat activiștii pentru drepturile omului.
Astfel, anunțul privind rezultatul referendumului a fost difuzat de agențiile de presă ruse, care citează Comisia electorală centrală din Belarus.
Potrivit Comisiei electorale centrale din Belarus, 65,2% dintre participanții la vot au votat în favoarea modificării Constituției.
Totodată, rezultatul referendumului nu reprezintă nicio surpriză, luând în considerare controlul asupra țării deținut de regimul președintelui Aleksandr Lukaşenko.
Așadar, noua constituție va permite Belarusului să găzduiască arme nucleare pe teritoriul său, pentru prima dată de când țara a renunțat la acestea după căderea Uniunii Sovietice.
De asemenea, rezultatul referendumului va spori tensiunile, în contextul în care preşedintele Aleksandr Lukaşenko susţine agresiunea militară a omologului său rus Vladimir Putin în Ucraina, după ce anterior a jucat un rol de mediator între cele două țări vecine.
Modificările ce au fost votate prin referendum îi vor permite lui Alexander Lukasenko, în vârstă de 67 de ani, să conducă până în 2035. Mai mult, va fi abolită o prevedere din constituție ce definește Belarusul ca fiind o "zonă liberă de arme nucleare", deschizând, calea pentru întoarcerea armelor nucleare rusești în Belarus.
Lukaşenko: „ Dacă voi (Occidentul) transferaţi arme nucleare în Polonia sau Lituania, la graniţele noastre, atunci mă voi adresa lui Putin..”
Preşedintele statului Belarus a declarat, duminică, la o secție de votare că, ar putea cere Rusiei să returneze arme nucleare Belarusului.
''Dacă voi (Occidentul) transferaţi arme nucleare în Polonia sau Lituania, la graniţele noastre, atunci mă voi adresa lui Putin pentru a returna armele nucleare pe care le-am cedat fără nicio condiţie'', a
Totodată, rivalul său în scrutinul din 2020, liderul opoziţiei în exil Svetlana Tihanovskaia, a făcut apel la belaruşi să folosească votul la referendum pentru a protesta împotriva războiului împotriva Ucrainei.
''Multă vreme nu am ştiut cum să încep acest apel. La urma urmei, cum poţi cere o acţiune curajoasă de la oameni care trăiesc în frică de un an şi jumătate? Războiul în care am fost târâţi a început în urmă cu două zile", a spus ea într-un discurs special.
''Dar până acum, belaruşii nu au declarat public că sunt împotriva lui, nu au arătat acest lucru ucrainenilor prin acţiunile lor. Aşadar, am eu dreptul să vă cer să acţionaţi? Poate că nu. Dar nu mă voi ierta dacă nu încerc''.
Acest referendum care a eliminat statutul de neutralitate al Belarusului deschide acum calea pentru o cooperare militarî mai puternică cu Rusia, care a desfășurat forțe pe teritoriul belarus sub pretextul unor exerciții militare și apoi le-a trimis în Ucraina.