Ultima groapa de gunoi din zona Bucuresti-Ilfov care si-a pierdut autorizatia la inceputul acestei luni este cea din nordul capitalei.
Asta se traduce printr-un pericol imens la adresa sanatatii oamenilor.
"Cei 3 operatori au depus la instata competenta plangere impotriva sanctiunilor aplicate de garda de mediu si in conformitate cu Ordonanta 2 pe 2001, privind regimul contraventiilor plangerea depusa intrerupe executarea"
Pentru ca nu exista alta solutie, deseurile ajung in continuare in cele 3 depozite, chiar daca acestea risca sa primeasca noi amenzi.
Cele 2 depozite de deseuri de pe raza judetului Ilfov functioneaza in acest moment fara autorizatiile intergrate de mediu si asta pentru ca documentele au expirat. Conform agentiei nationale pentru protectia mediului Ilfov groapa de gunoi din Glina mai are 74 la suta din suprafata dinsponibila pentru depozitarea deseurilor.
Iar in ceea ce priveste depozitul din Chiajna, mai poate depozita sub 1 milion de tone de deseuri.
In 2020 ar trebui sa isi atinga capacitatea maxima. Noi sectoarele nu avem mandate din partea Primariei Capitalei sa de depozitatea gunoiului.
Ceea ce inseamna ca in scurt timp gunoiul ar putea ramane in strada.
La nivelul ministerului mediului, o varianta ar fi sa platim cat aruncam. Problema ar fi si cum aruncam, pentru ca Uniunea Europeana ne cere ca anul viitor sa ajungem la o rata de colectare selectiva de 25 la suta, tinta ce pare imposibil de atins, in conditiile in care in acest an nu am depasit 5 procente.
Gabriela Firea:
"La nivelul Primariei Generale am gasit ca si strategie dorinta de a se realiza un incinerator de mari dimensiuni, unic pentru capitala si zona limitrofa, care ar fi putut sa obtina si
Doar ca proiectul ar trebui finalizat in maximum 3 ani, termen la care, conform autoritatilor, gropile de gunoi vor fi pline. Solutii ar exista. In Brasov exista deja o fabrică de transformare a deşeurilor în combustibil şi energie electrică. Este nefuncţională insa de mai mai bine de trei ani pentru că nu a mai primit autorizaţie, spune auditorul de mediu Eugen Cincu. El sustine ca varianta incineratoarelor nu ar fi cea mai potivita alegere pentru capitala, deja sufocata de ö ciupercă de praf, pe care o poarta curentii de aer deasupra orasului. O astfel de statie exista la Viena, dar consecintele sunt devastatoare pentru sanatatea oamenilor. In capitala Austriei, incidenta astmului la copii este de 3 ori mai mare decat in Bucuresti.