Rugăciunea pe care trebuie să o rostești pe 1 octombrie, de Acoperământul Maicii Domnului: Aduce sănătate și noroc!
Acoperământul Maicii Domnului este o sărbătoare cu cruce roșie în calendarul creștin-ortodox. Sărbătoarea cade în fiecare an pe data de 1 octombrie și este un moment de rugăciune către Maica Domnului, cea care duce rugăciunile oamenilor în fața Fiului ei ceresc.
Author: Sorin Negru joi 28 septembrie 2023 , 22:37
Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului, din data de 1 octombrie, aminteşte despre o minune întâmplată în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, în timpul împăratului Leon Înţeleptul (886-911).
Fecioara Maria s-a arătat în ziua aceea în toată slava ei cerească Sfântului Andrei cel Nebun pentru Hristos ca ocrotitoare şi mijlocitoare a creştinilor.
Tradiția spune că Sfântul Andrei s-a îndreptat către ucenicul său Epifanie, întrebându-l: 'O vezi pe Stăpâna şi Doamna universului?'. Acesta i-a răspuns: 'O văd, părintele meu duhovnicesc'.
"Şi în faţa ochilor lor, stând îndelung în genunchi, Doamna s-a rugat, lăsând lacrimile să-i curgă pe dumnezeiescul şi preacuratul său chip. Terminând rugăciunea, s-a apropiat de Altar, reîncepând să se roage pentru poporul care o înconjura. Atunci, desfăcând strălucitorul său Acoperământ şi desfăşurându-l cu o impunătoare măreţie, l-a ţinut întins cu mâinile sale neprihănite şi a acoperit cu el întreg poporul care se afla dedesubt.
Şi un răstimp destul de îndelungat, aceşti minunaţi vizionari l-au contemplat, desfăşurat deasupra mulţimii şi răspândind în jur o slavă dumnezeiască” (Acta Sanctorum).
Mijlocirea neîncetată şi dragostea ei de mamă ajută la vindecarea bolilor şi potolirea necazurilor noastre.
Rugăciuni către Fecioara Maria: "O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, Împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale.
Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul, dacă tu, Stăpână, nu-L vei milostivi asupra noastră. Ție toate sunt cu putință de la Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare".
"Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor.
Amin".
"Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstorilor noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate și necăutare la față; învățătorilor, minte și smerită înțelepciune; soților, dragoste și înțelegere; fiilor, ascultare; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți, răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților, înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății."
Zi de rugăciune către Maica Domnului
Exprimându-ne în cuvinte desprinse din textul slujbelor Bisericii, să-i strigăm în glas de rugăciune Maicii lui Dumnezeu: „Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu; Păzeşte-ne pe noi, sub sfânt Acoperământul tău!”.
În Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului se arată că ea, Născătoarea de Dumnezeu, reprezintă împreună voința omului cu Dumnezeu, fiindcă Însuşi Cuvântul lui Dumnezeu S-a unit cu firea omenească prin puterea Celui Preaînalt şi prin venirea Duhului Sfânt.
Maica Domnului s-a unit cu Dumnezeu mai mult decât toți oamenii, fiindcă ea L-a primit pe Fiul lui Dumnezeu în viața ei ca Mamă, devenind astfel mamă pentru toți cei care o cunosc și care Îl iubesc pe Fiul ei.
Când citim Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului ,vom conștientiza încă o dată că Sfânta Fecioară Maria este Născătoare de Dumnezeu şi Maica Domnului. Ea este punctul de plecare în realizarea mântuirii noastre. Din clipa în care Sfânta Fecioară zămisleşte de la Sfântul Duh şi naşte după trup în chip suprafiresc pe Domnul nostru Iisus Hristos, biruind legile firii, începe să se contureze cât mai clar izbăvirea omenirii din robia păcatului şi astfel se împlinesc făgăduinţele făcute de Dumnezeu prin profeţi, despre venirea lui Mesia. Sfânta Fecioară, zămislind în pântece de la Duhul Sfânt, naşte după trup pe Dumnezeu Fiul, de aceea i-a fost atribuită însușirea de „ Născătoare de Dumnezeu” sau „ Theotokos”.
Maica Domnului deschide inimile oamenilor atunci când aceștia îi adresează gândurile și cererile lor, când își pun toată nădejdea în ajutorul necondiționat al Fecioarei Maria, care este totodată mamă a tuturor. Rugăciunea către Maica Domnului curăţă sufletul de patimi și izbăvește din primejdii, unește mintea cu dumnezeirea, luminând-o și făcând-o sălaș al Duhului Sfânt, aducând omenirii darul Acestuia.
Ce semnifică Acoperământul Maicii Domnului
Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului (în slavo-rusă Pocrovul) aminteşte despre o minune întâmplată în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, în timpul împăratului Leon Înţeleptul (886-911).
Fecioara Maria s-a arătat în ziua aceea în toată slava ei cerească Sfântului Andrei cel Nebun pentru Hristos ca ocrotitoare şi mijlocitoare a creştinilor.
La greci, sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului a fost dintru începuturi şi este în continuare prăznuită în mod deosebit, mai ales de către monahii din Sfântul Munte Athos.
Acoperământul Maicii Domnului se păstra în această biserică a Vlahernelor într-o raclă transparentă, locaşul numindu-se tocmai de aceea şi „Biserica Sfintei Racle”, fiind adus aici din Palestina de către doi evlavioşi patricieni în timpul împăratului Leon I (457-474).
Acest văl (omoforion, maforion) era o lungă bucată de ţesătură care acoperea capul şi trupul femeilor până la genunchi, acesta fiind în Orient veşmântul fecioarelor consacrate, aşa cum desigur a purtat şi Maica Domnului.
Prin secolul al XII-lea, sărbătoarea aceasta a fost introdusă şi la ruşi, iar prin influenţa acestora a trecut şi la români, prăznuindu-se la început mai mult în mănăstiri, în zilele noastre, cinstirea ei extinzându-se tot mai mult şi în evlavia preoţilor şi a credincioşilor de la parohii, care încep să o prăznuiască prin slujbe şi rânduieli închinate ei.