Rusia, campioana fakenews-urilor. Cinci știri false despre razboiul din Ucraina lansate de autoritățile de la Moscova

„În contextul conflictului din Ucraina, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) monitorizează cu atenţie evoluţiile în spaţiul cibernetic naţional civil, în conformitate cu prevederile legale, context în care identificăm şi corelăm în mod curent conexiuni între incidente de securitate cibernetică şi propagarea ştirilor false sau a dezinformării în spaţiul public românesc”, a transmis DNSC pe Facebook.

Rusia este cunoscută pentru sistemul de propaganda foarte bine pusă la punct

Au fost publicate în listă 11 site-uri fake news şi fraude cu activitate în contextul crizei Ucraina – Rusia, din care doar două sunt active, mai exact https://www.aktual24.ro – Fake News – IP 148.251.128.74 – Germania, IP 148.251.128.158 – Germania şi https://russian.rt.com/ Fake News – 185.178.208.120 – Rusia.

Totodată, lista de adrese IP de pe care sunt propagate atacuri cibernetice şi malware ce pot impacta inclusiv România, în contextul crizei Ucraina – Rusia, publicată de DNSC, cuprinde 72 de adrese dintre care 44 sunt active, cele mai multe provenind din Rusia, dar şi din Italia, SUA, Germania, Franţa şi Arabia Saudită.

DNSC mai precizează că accesul utilizatorilor din România la domeniile şi adresele de IP de mai sus poate fi oprit/ restricţionat utilizând resurse Internet din România, dar acestea pot fi încă accesate din afara ţării utilizând servicii de tip VPN, TOR sau alte metode tehnice.

Citeste si: Zelenski cere din nou „sancțiuni maxime” împotriva Rusiei: „Lumea nu poate fi condusă prin forță brută”

Listele au fost pregătite pe baza informaţiei colectate din surse tehnice şi nontehnice aflate la dispoziţia Directoratului, la momentul publicării.

Listele sunt dinamice şi pot suferi modificări rapide, în funcţie de acţiunile şi deciziile specifice derulate în spaţiul cibernetic sau luate de către autorităţile competente, precizează DNSC.

Listele de adrese IP de pe care sunt propagate atacuri cibernetice şi malware sunt disponibile la adresa:  https://dnsc.ro/vezi/document/situatie-site-uri-cu-activitate-in-contextul-crizei-ucraina-rusia-plus-adrese-ip-specifice-utilizate-in-atacuri-malware.

Ce fakenews-uri despre razboiul din Ucraina au lansat autoritatile de la Moscova

La momentul actual se crede că propaganda şi dezinformarea sunt instrumentele perfecţionate în laboratoarele ruseşti de zeci de ani. Ucraina, împreună cu Occidentul, luptă în ceea ce priveşte războiul informaţional provocat de Rusia. 

Fake-news: Mariupolul, devastat nu de ruşi, ci de „extremiştii ucraineni”

Avansul militar al ruşilor în sudul Ucrainei este mai însemnat decât în nord şi est, unde defensiva ucraineană este de nezdruncinat. După Herson, Melitopoli, Energodar, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa (Zaporijie) şi Berdiansk, militarii ruşi au încercuit, practic, oraşul Mariupol. Acest oraş-port a fost piesa de rezistenţă a Ucrainei încă din 2014 şi a creat un oarecare deranj în birourile de la Kremlin. Asediul asupra oraşului datează din 1 martie, iar localitatea de 445.000 de oameni este aproape izolată. Locuitorii sunt lipsiţi de hrană, căldură şi apă, iar situaţia dramatică în care se află se poate transforma în scurt timp într-o dezastru umanitar.

Citeste si: Rusia a pierdut mai mulți soldați în Ucraina decât în 9 ani de război în Afganistan

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Pe 9 martie a fost supusă atacurilor cu rachete maternitatea din Mariupol. Potrivit reprezentantului permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski, spitalul a fost transformat într-un obiectiv militar de către extremiştii ucraineni, iar Rusia a avertizat asupra acestui fapt. În acest mod cinic se justifică moartea a cel puţin 3 oameni, dintre care un copil, şi rănirea a 17 femei însărcinate.

Citeste si: Avertisment OMS: Lumea se confruntă acum cu trei mari probleme

În continuarea acestei naraţiuni mincinoase, canale oficiale de comunicare ruseşti răspândesc dezinformarea că bombardarea acestei maternităţi din Mariupol este, de fapt, „o înscenare de propagandă ucraineană”. Chiar prin intermediul paginii oficiale de Twitter a Ambasadei Rusiei în Marea Britanie au fost difuzate imagini prin care se susţine că fotografiile cu femeile afectate de atacurile asupra clădirii spitalului sunt „false”, iar o bloggeriţă însărcinată din Mariupol „a îndeplinit rolul” de a exprima suferinţa acestor femei.

Conform versiunii oficiale de stat, acest atac a fost pus în scenă, iar maternitatea nu era cu niciun pacient sau medic, ci era folosită drept bază de către Forţele Armate ale Ucrainei. După cum se poate vedea mai jos, ambasadorul rus în Ţările de Jos repetă aceeaşi afirmaţie falsă prin care ar fi fost folosiţi actori în atentatul cu bombă la maternitatea Mariupol, iar bloggeriţa Mariana Vishegirskaya a îndeplinit rolul principal, fiind vorba de aceeaşi femeie în ambele imagini devenite virale de la bombardament, însă deghizată diferit, ceea ce este fals.

Tot atunci, jurnaliştii de la Associated Press au documentat atacul din Mariupol de la faţa locului şi au urmărit victimele în spitalul în care au fost transferaţi, iar femeia însărcinată, care era dusă pe targă, a murit după ce a născut, bebeluşul fiind deja decedat. De mai mult noroc a avut parte bloggeriţa amintită mai sus, care se afla în ultimele zile de sarcină şi era internată în maternitatea din Mariupol, iar a doua zi după atac a dat naştere unei fetiţe.

De asemenea, pe unele reţele de socializare şi publicaţii online se răspândesc informaţii false precum că forţele armate ucrainene sunt responsabile pentru bombardarea spitalului de copii din oraşul Mariupol. „Formaţiunile militare ale Ucrainei, în retragere, trag cu proiectile nefolosite asupra infrastructurii civile”, mai scrie site-ul NewsFront.

 

Citeste si: Volodimir Zelenski a făcut un anunț îngrijorător: ”Va fi o criză în lume”

Tot despre Mariupol, mass-media de propagandă rusească răspândeşte o informaţie falsă conform căreia Forţele Armate ale Ucrainei ar fi minat case prin oraş. Drept dovadă se expun imagini cu explozii, care ar fi avut loc, de fapt, într-o localitate de lângă Kiev, fiind provocate chiar de militarii ruşi. Această dezinformare a fost publicată Russia Today, RIA Novosti, Gazeta.ru, Komsomolskaya Pravda şi alţii.  

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

FAKE-NEWS: Ucraina a doborât avionul şi elicopterul românesc

Separat de aceste acuzații false la adresa ucrainenilor, menționate pentru a-şi justifica în faţa propriului public invazia militară, propaganda rusă răspândeşte informaţii eronate despre ţările vecine ale Ucrainei, printre care şi despre România, pentru a forţa implicarea directă a acestora în conflict sau pentru a discredita şi minimaliza ajutorul pe care-l oferă ţările occidentale.  

Miai mult, despre cazul avionului MiG-21 LanceR prăbuşit, pe 2 martie, în judeţul Tulcea, publicaţiile din Rusia propagă fake-news-ul că, de fapt, o rachetă ucraineană a lovit avionul românesc. Deşi canalele mediatice ruse se bazează, în mod fals, pe presupuse declaraţii „oficiale” ale părţii române, Ministerul Apărării Naţionale din România a exclus încă din start acest scenariu, iar un comunicat de presă a fost emis în acest sens de către Forţele Aeriene Române, cu scopul a dezminţi informaţiile false promovate de presa din Rusia. 

Citeste si: Un lider african își dorește să aducă pacea în Ucraina. Acesta va vizita orașele Moscova și Kiev

În articolele publicate în Tsargrad, Pravda.ru, Newsfront şi Podmoscovie sevodnea se susţine că aeronavele prăbuşite ar fi fost doborâte de o baterie de rachete sol-aer S-300 a Ucrainei, iar autorităţile române ar fi confirmat acest lucru. În acelaşi timp nu se oferă nicio declaraţie oficială de la Bucureşti. Mai mult decât atât, mass-media rusă relatează că în timpul accidentului avionul de vânătoare românesc escorta un avion Su-27 ucrainean. De asemenea, o informaţie falsă.