S-a aflat ce a declanșat cutremurele din Gorj. Au fost 4.200 de seisme în zonă, iar explicația e incredibilă
Cutremurele neobișnuite din luna februarie a anului trecut din judeţul Gorj, de 5,2, respectiv 5,7 magnitudine, au fost explicate în cele din urmă de seismologi români. Cauza producerii lor este una incredibilă și sunt consecințe și pentru zona seismică Vrancea!
Author: Sorin Negru sâmbătă 30 martie 2024 , 09:00
Cutremurele din județul Gorj, care i-au panicat pe locuitori începând din februarie 2023, au primit o explicație neașteptată.
Cauze exterioare au dus la activarea zonei. Este vorba de influenţele datorate cutremurelor turceşti, în special al cutremurului de 7,8 din sudul Turciei, din 6 februarie 2023.
Potrivit specialiștilor, energia cutremurelor din Turcia și Siria a fost atât de mare încât s-a propagat pe planul de subducţie al plăcii africane, sub placa est-europeană.
Cutremurele din Turcia au influențat și zona seismică Vrancea
Cutremurele din Turcia din februarie 2023 au avut o influență și asupra zonei seismice Vrancea, arată specialiștii.
"De pe teritoriul României s-au remarcat staţiile seismice din sudul Carpaţilor Meridionali, respectiv la sud de Târgu Cărbuneşti, în care arată foarte clar că Vrancea nu a fost influenţată, ci această zonă, Vrancea a fost influenţată de cutremurul de 7,5, care
a fost după cel de 7,8 (din Turcia- n.red.).(...) Situaţia a fost destul de complicată pentru a fi dată public dintr-odată, neavând niciun argument, în afară de expertiza noastră", a declarat Mihai Diaconescu, specialist al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
De ce s-au declanșat cutremurele din județul Gorj
Pe parcursul anului trecut, la nivel naţional au fost înregistrate 4.900
de cutremure, dintre care 4.200 numai în judeţul Gorj.
Primele seisme de peste 5 grade pe scara Richter au produs nu doar panică în Gorj, ci și pagube materiale.
”Primăria a fost afectată, sala de consiliu, coșurile, Biserica Sfinții apostoli Petru și Pavel a fost afectată destul de urât la rezistență. După cel de-al doilea cutremur de 5, cele de 4,3-4,8 s-au simțit și evident au avut urmări pe centru, clădirile noi de la CEC au fost afectate, blocurile din zona 9 Mai la fel afectate”, au precizat atunci locuitorii din Gorj.
„În ceea ce priveşte cauza cutremurelor, e adevărat că în primele două săptămâni (după cutremure – n.red.) nu am fost prea fermi în a avea o părere clară, dar ne-a trebuit o perioadă în care să asimilăm ce se întâmplă şi să elaborăm nişte modele",
Potrivit specialistului, primul model, care a şi rămas în picioare, a fost al unor cauze locale, datorită existenţei unor falii locale într-o zonă pretensionată.
"Știm că ne aflăm într-o zonă de curbură a Carpaţilor, această zonă nu este doar aşa, o hartă, ci sunt nişte roci care sunt mulate după un arc de cerc să spunem, care începe aici în zona asta şi se termină în Balcani", a explicat expertul INFP.
„Zona din judeţul Gorj este cunoscută ca fiind activă din punct de vedere seismic"
„Zona din judeţul Gorj este una cunoscută ca fiind activă din punct de vedere seismic, dar care se activează la intervale foarte mari de timp. În geofizică sau geologie, timpii de producere a unor cutremure semnificative acoperă şi o generaţie sau două generaţii", a explicat Constantin Ionescu de la INFP.
Din această cauză, generaţiile noastre nu îşi aduc aminte sau nu au trăit cutremure în zona de aici şi de aici a rezultat şi panica din acel moment.
"Noi am instalat pe perioada respectivă staţii seismice în zona de aici pentru a localiza foarte bine cutremurele. Până la momentul cutremurelor erau câteva staţii seismice pentru că, neavând zona activă, nu era de interes ca să monitorizăm locaţiile.(...)
Am reuşit să detectăm pe perioada anului 2023 4.200 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 0 şi 5,7 grade, atâtea cutremure s-au produs în zona de aici. La nivel naţional în 2023 s-au produs 4.900 de cutremure. În Vrancea s-au produs 230 de cutremure, restul în alte regiuni seismice- Banatul, Galaţi, NV României", a mai spus directorul INFP.
El a adăugat că, la nivel naţional, institutul are peste 200 de staţii seismice, 35 de echipamente de GPS şi alte tehnologii cu care monitorizează diferite evenimente naturale şi antropice.