Sâmbăta Sfântului Teodor 2023. Tradiții și obiceiuri românești. Ce nu este bine să faci în această zi?
Sâmbata Sfântului Teodor 2023. Mare sărbătoare se anunță cât de curând. Aceasta poartă și numele de Sâmbăta Colivelor și are loc în prima săptămână din Postul Paștelui.
Author: Laura Macovei sâmbătă 04 martie 2023 , 08:25
Sâmbăta Sfântului Teodor 2023. În această zi, îi pomenim pe cei dragi trecuți la cele veșnice. Credincioșii aduc în această zi la Biserică jertfe pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi.
În această zi de sărbătoare, cei plecați dintre noi sunt pomeniți, la fel ca în orice altă zi de sâmbătă.
Creștinii ortodocși care participă la slujba din Sâmbăta Sfântului Teodor aduc jertfe precum: pâine, vin, colivă, colaci, pomană pentru sufletele celor dragi care s-au stins din viață.
Sâmbăta Sfântului Teodor 2023. Tradiții și obiceiuri
Ce tradiții și obiceiuri se practică în această sâmbătă?
În Sâmbăta Sfântului Teodor, femeile nu trebuie să muncească. Spălatul rufelor, mai ales la mână, este văzut ca un mare păcat.
De asemenea, tot în această zi, rudele nu trebuie să aibă certuri pentru că vor avea parte de un an plin de necazuri.
Este recomandat ca părinții să petreacă mai mult timp alături de copii, dar să nu îi răsfețe prea tare.
De Sfântul Teodor se fac mâncăruri speciale, precum boabe de grâu sau porumb fierte și îndulcite cu miere și colaci din făină de grâu denumiți și Brândușei, care se dau de pomană.
În seara dinaintea sărbătorii, la slujba „Liturghiei Darurilor mai înainte Sfințite”, se cântă un canon de laudă către Sfântul Mare Mucenic Teodor, pentru minunea colivelor, compus de Sfântul Ioan Damaschin.
În dimineața în care este prăznuit Sfântul Teodor se binecuvintează coliva și se împarte credincioșilor. La sinaxarul de sâmbătă, se citește și un cuvânt de laudă către Sfântul Teodor Tiron, alcătuit de Sfântul Grigorie de Nyssa.
Se face colivă și de sufletul morților, denumită Coliva lui Sântoader și se duce la biserică și cimitir. Se mai crede că atunci când o parte din colivă este păstrată și mâncată peste an, te apără de friguri.
Sărbătoarea Sfântului Teodor este așteptată cu mult interes de fetele nemăritate și de tinerele neveste. Înainte ca soarele să răsară, fetele scoteau rădăcina Homanului, iarba cu întrebuințări în medicina populară, în vrăji și în descântece.
Apoi îl invocau pe Sântoaderul cel Mare: „Toadere, Sântoadere/ Dă cosiță fetelor/Cât e coada iepelor”.
Sâmbăta Sântoaderului se crede că aparține celui mai puternic și afurisit dintre Caii lui Sântoader. Este ziua când se spală părul cu apa amintită, se tunde părul de pe fruntea vacilor și invocând același descântec de mai sus, pentru a crește părul fetelor, ele nu au voie să iasă din casă fără a fi spălate „deoarece le mănâncă caii părul”.
În această zi, fetele (trecute de 14 ani) își despart părul cu cărare la mijloc, semn care arată că pot să fie introduse de flăcăi în hora satului.