Săptămâna Mare 2022: Tradiţii şi obiceiuri pentru perioada de dinaintea Paştelui

Este săptămâna când credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii, este săptămâna presărată cu frumoase rânduieli şi obiceiuri străvechi, care trebuie ţinute din Duminica Floriilor – momentul intrării lui Iisus în Ierusalim – şi până la învierea Sa și chiar în zilele de Paști.

Citeste si: Calendar creştin ortodox pentru luna aprilie 2022: Cele mai importante sărbători

Este o săptămână sfânta, binecuvântată, în care postul trebuie ținut strict și pregătirile de Paște făcute ca la carte.

Obiceiuri în Săptămâna Mare

-se face curățenie generală în gospodării, se mătură curțile, șurile sunt curățate de gunoaie, se repară prin curte gardurile, anexele, șanțurile sunt curățate de nămol și se adâncesc, se dau pomii cu var alb (tulpina pomilor fructiferi –aproximativ 50-70 cm).

-de asemenea casele trebuie să strălucească de curățenie, (altfel ele te blestemă dacă prind Paștile neprimenite).

-în prima zi a Săptămânii Mari –se scot hainele la aerisit

până miercuri, inclusiv sunt permise muncile în câmp (săpat, curățat pomi, semănat), după această zi toți membrii familiei se ajută între ei la treburile gospodărești. Până în această zi femeile trebuie (trebuiau) să termine torsul din furcă, de frică să nu fie pedepsite de Joimăriță (o femeie fioroasă care pedepsea femeile leneșe pe parcursul anului.

Tradiții în Săptămâna Mare

-în Oltenia copii merg la colindat, aceștia sunt răsplătiți cu ouă pentru a fi vopsite. Colindatul cu câlții-mâții (o formă de satirizare a femeilor care nu au terminat de tors), este un colind ce avertizează pedepsele Joimăriței.

„Câlţii-Mâţii,

Toarce câlţii!

Ori i-ai tors,

Ori i-ai ros. (…)

Să te-nduri şi să ne dai

Cele ouă-ncondeiete.”

-cenușa din sobă de la focul din miercurea mare este bună de aruncat pe straturi (rol de protejare împotriva dăunătorilor),

Joia Mare-Joia Patimilor- Joimărița – Joia Neagră

-în Joia Mare (ultima zi din post când se mai pomenesc cei decedați (se fac slujbe dedicate morților). În această zi fiecare familie care are rude decedate merge la biserică ducând diferite pomeni care constau în colaci, vin, dulciuri pe care le împart cu cei din biserică pentru sufletul celor adormiți.

-Se mai spune că în noaptea premergătoare Joii Mari, sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru a întâmpina aceste suflete se aprindeau focuri prin curți, sau în cimitire, (crezându-se că ei se încălzesc la aceste focuri). (Vezi înhumarea precreștină din Vinerea Mare –focurile fiind ruguri funerare).

Peste an se mai fac focuri ritualice de Mucenici, de Lăsatul Secului, de Sân Gheorghe sau de Sânzâiene (acestea se fac din plante cu virtuți magice –alun, tei, boz). În jurul focurilor se așeazau scaune pentru sufletele morților ce aveau să sosească și se dădea de pomană copiilor. Acest obicei se mai păstrează în zona montană a Bucovinei (Moldovița, Paltin, Argel, Vama, Brodina).

Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro

Citeste si: „Blonda lui Putin” s-a supărat pe o ziaristă și a trimis securitatea la ea, după ce i-a pus o întrebare: Nu discut viața mea personală- antena3.ro

Citeste si: Un brașovean a adunat zeci de mașini scoase din uz pe un câmp. Ce au descoperit polițiștii că facea de fapt- wowbiz.ro

-În Joia Mare se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă. Pasca cea mai importantă coptură rituală a Paștelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, și are, cel mai adesea, forma rotundă.

-în unele locuri (din lumea satului) cojile ouălor folosite la pască se adunau cu grijă într-un vas de ceramică iar în Sâmbăta Paștelui se aruncau pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile și puii aveau să fie păziți de uliu peste vară. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de știre Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creștinilor.

-în Joia Mare se vopsesc sau/ și încondeiază ouăle, culoarea recomandată și cel mai des folosită –roșu-culoarea reprezentând sângele Mântuitorului. În unele zone ale țării această operațiune are loc în Sâmbăta Paștelui, în niciun caz în Vinerea Mare. În Vinerea Mare se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue şi al formei rotunde aproape perfecte.
Ouăle roşii simbolizează Învierea au rolul de a ţine răul la distanţă. S-ar zice, în vechea tradiţie, că aruncarea, la întâmplare sau la gunoi, a cojilor de ouă roşii este interzisă. Acestea se aruncă într-o apă curgătoare, anunţându-se astfel că, la o săptămână după Paştele creştinilor, va veni şi Paştele blajinilor. În anumite regiuni ale ţării, ouăle roşii sau cojile lor se folosesc şi ca simbol al fertilităţii şi, din această cauză, se pun la rădăcina pomilor fructiferi sau a florilor.

-ouăle se vopseau (probabil și acum în unele case) cu coji de ceapă, cu sunătoare, flori de tei, levănțică.

ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii.

.-ouăle închistrite sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace.

– În Bucovina (și nu numai) ele se numesc si „oua muncite”, dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume.
-tehnica diferă în funcție de zonă, timp, creatorul popular. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina.

-Mai întâi, aici se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se închistresc ouă golite de conținut. Instrumentul cu care se „scriu” ouăle se numește chișită (un vârf ascuțit de tablă de aramă, fixat într-o măciulie a unui băț plat).
Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea oului în diferite băi de vopsea: întâi galben, apoi roșu, verde, albastru, negru.
-în ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig- zag-uri, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, pestele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcită, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe oua sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu încrețeli (motive ornamentale) de pe cămășile populare.
Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, ciuboțica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba găștei, colțul porcului, strugurele, cireșica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului, Vrancea, Oltenia.
În cultura populară actuală, ouăle închistrite sunt, mai mult, obiecte de artă.
Câteva explicații ale unor simboluri folosite la încondeiat

linia dreaptă verticală= viața;
linia dreaptă orizontală= moartea;

Citeste si: Rugăciune făcătoare de minuni pentru Postul Paştelui

linia dublă dreaptă= eternitatea;
linia cu dreptunghiuri= gândirea și cunoașterea;
linia ușor ondulată= apa, purificarea;
spirala= timpul, eternitatea;
dublă spirală= legătura dintre viață și moarte.

Cele mai întâlnite motive la încondeiere:

Crucea – semnul creștinătății,

Crucea Paștelui – crucea cu care creștinii împodobesc pasca pe care o duc la biserică, în noaptea Învierii,

Crucea românească și crucea rusească sau crucea moldovenească – este reprezentată printr-o cruce cu alte cruciulițe la capete;

Citeste si: Cum își alege Karmen Minune un partener? Contează sau nu banii, pentru aceasta: "Dacă îți alegi bărbatul în funcție de asta, ai pierdut din start!"- kfetele.ro

Citeste si: Mesajul pe care i l-a transmis Claudia Pătrășcanu fostului soţ: "Asta este cel mai important". Gabi Bădălău a împlinit 36 de ani- radioimpuls.ro

Citeste si: Femeie din Târgu Jiu, care abia se deplasează pe picioare cu un cadru, filmată în timp ce se urcă la volan și conduce- antena3.ro

Steaua – este un motiv răspândit, întâlnit în Bucovina și în vechiul Regat,

Regnul animal: albina, broasca, șarpele, mielul;

Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul grâulu;

Unelte casnice și de câmp: grebla, lopata, fierul plugului;

Obiceiuri, tradiții și supertiții în Vinerea Mare

Vinerea Mare – în Bucovina denumită și Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare.

Este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. În această zi se ține post negru, este interzis să faci copturi. Există credința că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat și va fi în mare pericol de boală, iar coptura nu este mâncată nici de pești, Femeile care coc în această zi se spune că ard mâinile Maicii Domnului. Iar cine ține post negru va fi ferit de boli tot anul și va avea belșug în toate.

În dimineața Vinerii Mari, oamenii alergau desculți prin rouă, înainte de răsăritul soarelui, pentru a fi sănătoși tot restul anului (Bucovina și Maramureș).

-În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, nu se foloseşte oţet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele au fost udate cu oţet.

în Vinerea Mare nu se spală, coase, nu se sacrifică păsări sau animale, ca să nu se supere Sfânta Vineri, în unele zone se dă cu tămâie în jurul copacilor şi caselor pentru a le feri de dăunători, boli, trăsnet şi animale sălbatice.

– dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos. În Vinerea Mare nu se săvârşeşte Liturghie, iar morții nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă.

Citeste si: Pe ce dată se sărbătoreşte Paştele 2022 şi câte zile libere vom avea? Calendar ortodox aprilie 2022

–în lumea satului se spune că în Vinerea Mare femeile nu au voie să se tundă, spunându-se că ar putea muri cineva apropiat din familie

-în seara Vinerii Mari toată familia (în satul bucovinean) mergea la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului și pentru a trece pe sub acesta. În această zi, se scoate Sfânta Cruce în mijlocul Bisericii, la amiază, iar înaintea ei se aşează pe masă Sfântul Epitaf.

Este ziua în care se tămăduieşte sufletul de păcat şi se spune că până şi cei blestemaţi se pot vindeca. Sfântul Epitaf aşezat în faţa Crucii cu Mântuitorul răstignit este loc de pelerinaj al credincioşilor. Este aşa-numita „trecere pe sub Masă” – un dans ritual de bucurie, după cum explică preoţii.

Creştinii trec în genunchi pe sub Masă, acesta însemnând gestul suprem de pocăinţă, iar după ce ies, se ridică în picioare, gestul simbolizând faptul că respectivul nu rămâne doar la pocăinţă, ci „se îndreaptă”, se luminează după această trecere, se purifică. O altă interpretare a trecerii pe sub Masă este coborârea în Mormântul lui Hristos care s-a jertfit pentru iertarea păcatelor neamului creştin, iar ridicarea în faţa Crucii este triumful asupra suferinţei şi spălarea păcatelor.