Săptămâna Mare este ultima săptămână din postul Sfintelor Paști. În Săptămâna patimilor, creștinii vor lua parte la denii, slujbe susținute în fiecare zi sfântă din această săptămână. Tot în Săptămâna Mare creștinii țin post, fac ultimele pregătiri pentru Ziua de Paște și sunt mai milostivi.
Astfel, în fiecare zi din Săptămâna Patimilor, preoții susțin deniile, acestea reprezintă slujbe speciale pentru iertarea păcatelor și aflarea întregului șir de întâmplări prin care a trecut Mântuitorul Iisus Hristos. Însă fiecare zi din Săptămâna Mare are câte o semnificație aparte, și anume slujba zilei de Luni este dedicată vieţii lui Iosif, vândut pe 30 de arginţi.
„Denie”, care provine din cuvântul slav „vdenie“, care semnifică priveghere sau slujbă care se ține noaptea. Această denumire a fost dată pentru faptul că deniile sunt citite seara sau la miezul nopții. În Săptămâna Mare, se spune că e bine ca toți credincioșii să ierte și să se împace cu toți apropiații și să se roage mai mult.
Tradiții și obiceiuri romanești în Săptămâna Mare
În Lunea Mare, se înecpe curățenia de Paște, totul se aerisește în casă ca să se ducă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală tot.
Conform tradiției, în ziua de Marți, denumită și Martea seacă, creștinii trebuie să se spele ritualic pentru a vindeca bolile. Această zi semnifică anumite practici magice, în care este folosită magia negativă, adica anumite interdicții pentru a nu stârni, secul, nenorocul, cât și cea pozitivă, scăldatul ritualic, pentru a seca bolile.
În miercurea din Săptămâna Mare, când soarele asfințește, copiii trebuie să meargă cu colindul, aceștia vor primi ouă pentru a le înroși.
Citeste si: Slujba de Paște 2021. Biserica Ortodoxă a publicat un set de recomandări pentru preoți și credincioși
În Joia Mare, preoții suțin Denia celor 12 Evanghelii, unde reamintite patru momente grele prin care a trecut Mânturitorul nostru Iisus Hristos, și anume spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către aceia care voiau să-l ucidă.
Potrivit tradiției, în mai multe regiuni din țară, în Joia Mare se vopsesc ouăle roșii. Tot în această zi se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii se împărtăşesc.
Citeste si: Deniile 2021. Ce sunt deniile din Săptămâna Mare
În Joia Mare, o superstiție este aceea că fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie și îți pun o dorință, apoi îşi pun
Vinerea Mare sau Vinerea Neagră este ziua în care Domnul Iisus Hristos a pătimit, ne vom aduce aminte de judecata, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Iar seara, rememorăm momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toții, trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării.
Ce e bine să faci îîn Vinerea Mare?
Conform tradiției românști, în Vinerea Mare credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și vor înconjura casa ținând în mână lumânarea aprinsă.
În Vinerii Mare, tradiția spune că este bine să se țină post negru.Iar pentru cei care bu pot posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.
O altă superstiție din moși strămoși spune că dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul. Tot în aceasta zi, femeile nu au voie să coasa, să țese, sa nu coaca paine, fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.
Atfel, în Sâmbăta Paştelui, ultima zi a Săptămânii Patimilor, este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt.În această zi, credincioșii se pregătesc pentru marele priveghi. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea, iar preoții vor ține slujba de Înviere a Domnului Iisus Hristos.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
