Săptămâna Mare la ortodocși. Tradiții și obiceiuri romanești
Săptămâna Mare este ultima săptămână din postul Sfintelor Paști. În Săptămâna patimilor, creștinii vor lua parte la denii, slujbe susținute în fiecare zi sfântă din această săptămână. Tot în Săptămâna Mare creștinii țin post, fac ultimele pregătiri pentru Ziua de Paște și sunt mai milostivi.
Author: Alina Raducu marți 27 aprilie 2021 , 20:36
„Denie”, care provine din cuvântul slav „vdenie“, care semnifică priveghere sau slujbă care se ține noaptea.
Această denumire a fost dată pentru faptul că deniile sunt citite seara sau la miezul nopții. În Săptămâna Mare, se spune că e bine ca toți credincioșii să ierte și să se împace cu toți apropiații și să se roage mai mult.
Tradiții și obiceiuri romanești în Săptămâna Mare
În Lunea Mare, se înecpe curățenia de Paște, totul se aerisește în casă ca să se ducă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală tot.
“Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”.
Conform tradiției, în ziua de Marți, denumită și Martea seacă, creștinii trebuie să se spele ritualic pentru a vindeca bolile. Această zi semnifică anumite practici magice, în care este folosită magia negativă, adica anumite interdicții pentru a nu stârni, secul, nenorocul, cât și cea pozitivă, scăldatul ritualic, pentru a seca bolile.
În miercurea din Săptămâna Mare, când soarele asfințește, copiii trebuie să meargă cu colindul, aceștia vor primi ouă pentru a le înroși.
În Joia Mare, preoții suțin Denia celor 12 Evanghelii, unde reamintite patru momente grele prin care a trecut Mânturitorul nostru Iisus Hristos, și anume spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către aceia care voiau să-l ucidă.
Potrivit tradiției, în mai multe regiuni din țară, în Joia Mare se vopsesc ouăle roșii.
Tot în această zi se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii se împărtăşesc.
În Joia Mare, o superstiție este aceea că fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie și îți pun o dorință, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze sortitul.
Vinerea Mare sau Vinerea Neagră este ziua în care Domnul Iisus Hristos a pătimit, ne vom aduce aminte de judecata, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Iar seara, rememorăm momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toții, trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării.
Ce e bine să faci îîn Vinerea Mare?
Conform tradiției românști, în Vinerea Mare credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și vor înconjura casa ținând în mână lumânarea aprinsă.
O altă superstiție din moși strămoși spune că dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul. Tot în aceasta zi, femeile nu au voie să coasa, să țese, sa nu coaca paine, fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.
Atfel, în Sâmbăta Paştelui, ultima zi a Săptămânii Patimilor, este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt.În această zi, credincioșii se pregătesc pentru marele priveghi. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea, iar preoții vor ține slujba de Înviere a Domnului Iisus Hristos.