Ei sunt oamenii - cartita, care, in 2017 si intr-o tara europeana, traiesc primitiv, in bordeie sapate in pamant.
- Tu te-ai uitat vreodata la desene animate? Niciodata. Si plange, doamna, ca vor sa se uite si ei. Uite, nu avem lumina, nu avem nimic. Ar vrea si eu sa se uite. Ar vrea.
Multi dintre ei sunt rupti de realitate, intr-un loc in care civilizatia nu a ajuns: umbla desculti, nu au curent, apa, gaze ori geamuri la ferestre.
- Nu avem nici mancare sa le dam copiilor. Mergem si luam pe datorie daca ne dau de la magazin. Daca avem sa le dam sa manane astazi, daca nu, le dam maine.
Copiii sunt invatati cu foamea, cu greul, dar si cu scoala. Toti cei mari se tin de carte: singura care i-ar putea ajuta sa iasa de sub pamant, ca sa-si cladeasca o viata.
-Pleaca si nemancati la scoala. Si nemancati. Doamna, eu merg la scoala. Ia zi mie o poezie.
In ciuda saraciei lucie, unii dintre ei incearca sa le asigure copiilor macar mancarea zilnica.
De la primarie, insa, vin alte semnale. Unii au primit materiale de constructie, in timp ce altii si-ar fi batut joc de casa in care ar fi fost gazduiti.
FLORIN Carciu-viceprimar comuna - au avut o casa pusa la dispozotie de catre un alt, o ruda de-a lor si acolo au degradat tot, au facut focul in mijlocul casei la un moment dat s-a pus problema sa le ia copiii, protectia, chiar nu se poare.
Viceprimarul sustine ca se intereseaza de soarta familiilor. Toate au primit lemne iarna, haine si alimente, iar pana anul viitor, spera sa ii mute pe toti din casele sapate sub pamant.