Sărbătoare 24 ianuarie 2021: De ce este această zi liberă pentru români? Anul acesta e într-o zi de duminică

---

In articol:

• Sărbătoare 24 ianuarie 2021. Ce s-a întâmplat pe vremea domnitoruluiu ALexandru Ioan Cuza

---

Senatul României a adoptat pe 2 iunie 2014 proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie- Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională.

Pe 3 decembrie 2014, Camera Deputaţilor a adoptat Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie- Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, şi, pe 16 decembrie 2014, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul privind promulgarea acestei legi.

Sărbătoare 24 ianuarie 2021. Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru loan Cuza a fost ales domnitorul Țării Româneşti, devenind primul lider al Principatelor Unite și, după câțiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.

Citeste si: 24 ianuarie, zi liberă- Mica Unire. Sărbătoare mare pentru români! Curiozități despre acest eveniment istoric

Citeste si: Ultimul mesaj dintre Silviu Prigoană și Dan Negru: „Îmi dă putere”. Ce reacții au avut alte vedete din România la moartea afaceristului. Anamaria Prodan și Bursucu au reacționat- kanald.ro

Citeste si: „Mă odihnesc” Ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană înainte să moară. Unul dintre prietenii cu care era la masă povestește ce a făcut înainte să-și dea ultima suflare- wowbiz.ro

Citeste si: Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”- antena3.ro

Sărbătoare 24 ianuarie 2021. Ce s-a întâmplat pe vremea domnitoruluiu ALexandru Ioan Cuza

Cuza era domnitorul Moldovei din 5/17 ianuarie 1859. La laşi, cei care susțineau unirea dețineau 33 de locuri din cele 55 ale Adunării Elective, dar erau înscrişi nu mai puțin de 38 de candidați. Aceştia s-au retras pe rând în favoarea lui Alexandru loan Cuza. Ultima opțiune, Grigore Sturdza se dovedise că are obligații față de interesele Rusiei și ale Poloniei, astfel că Alexandru loan Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.

Reprezentant al Partidei Naționale, Alexandru loan Cuza era susținut numai de liberali pentru desemnarea ca domn și în Țara Românească. Adunarea Electivă de la Bucureşti era dominată de conservatori, care însă susțineau doi candidați diferiți, Gheorghe Bibescu, fost domn între 1843 și 1848, și Barbu Ştirbei, care se mai aflase la conducerea Valahiei de două ori, între 1849 și 1853 și între 1854 şi 1856.

Citeste si: Ce s-a întâmplat, de fapt, pe 24 ianuarie și de ce este o zi așa importantă pentru România

Fost participant la mișcarea revoluționară din 1848, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi după ce conservatorii nu au putut să se hotărască asupra unui singur candidat propriu. Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Tara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. În 1859, Conferința puterilor garante de la Paris (26 martie 25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două principate.

Citeste si: Silviu Prigoană a murit! Vestea cutremurătoare a uimit întreaga Românie!- kfetele.ro

Citeste si: Lângă cine și unde va fi înmormântat Silviu Prigoană- radioimpuls.ro

Citeste si: Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”- antena3.ro

Citeste si: Mesaje de 24 ianuarie 2021. Urări originale pentru Mica Unire: ”Este ziua tuturor românilor, La mulți ani!”

Abia pe 4 decembrie 1861, Poarta Otomană recunoaşte unirea pe durata domniei lui Cuza. Perioada domniei lui Alexandru loan Cuza coincide cu reformele de unificare și modernizare a instituțiilor din cele două principate. Împroprietărirea țăranilor şi secularizarea averilor mănăstireşti, ca și opțiunile personale ale domnitorului au atras opoziția elitelor sociale din acele vremuri şi au încurajat zvonuri privind intenția lui Cuza de a instaura o dinastie personală, astfel că, la 11 februarie 1866, acesta a fost obligat să abdice. În locul său a fost adus pe tron principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, constituția adoptată în acel an denumind noul stat România.