Pe 17 septembrie 2024, în Calendarul ortodox este sărbătorită Sfânta Muceniță Sofia și pe fiicele sale, Pistis, Elpis și Agapis. Această sărbătoare este marcată în calendar cu cruce neagră, semnificând o zi de pomenire a martirilor care și-au sacrificat viața pentru credință.
Sfânta Sofia este considerată ocrotitoarea mamelor și a fiicelor, iar viața sa este un exemplu de curaj și credință neclintită.
Sfânta Sofia, sărbătoare cu cruce neagră pe 17 septembrie în calendarul creștin ortodox
Sărbătoarea Sfânta Muceniță Sofia și a fiicelor sale, Pistis, Elpis și Agapis, are loc pe 17 septembrie și este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce neagră, ceea ce indică o zi importantă de rugăciune, dar fără interdicții stricte, așa cum sunt cele marcate cu cruce roșie. Această zi este dedicată pomenirii celor care și-au dat viața pentru credința creștină.
Sfânta Sofia, al cărei nume înseamnă „înțelepciune” în limba greacă, a trăit în Italia, în timpul domniei împăratului Adrian (117-138 d.Hr.).
Sofia și-a crescut cele trei fiice, pe care le-a botezat cu numele celor trei virtuți teologice: Pistis (credința), Elpis (nădejdea) și Agapis (dragostea). Aceste virtuți reflectau nu doar numele fiicelor sale, ci și esența vieții și credinței lor.
În timpul persecuțiilor creștine, Sofia și fiicele sale au fost denunțate împăratului ca fiind creștine de către prefectul provinciei, Antioh. În ciuda ordinelor împăratului Adrian de a aduce jertfe zeiței Artemis, ele au refuzat, rămânând ferme în credința lor.
Drept urmare, împăratul a ordonat uciderea fiicelor, pentru ca mama să sufere mai profund, pierzându-și nu doar libertatea, ci și copiii.
Cine a fost Sfânta Sofia. Viața și minunile săvârșite
Sfânta Sofia a trăit o viață plină de curaj și credință în fața persecuțiilor religioase. Când au fost condamnate la moarte, Pistis avea doar 12 ani, Elpis 10 ani, iar Agapis 9 ani. Fetele au fost martirizate în anul 137, iar mama lor a privit cu inima frântă execuția fiecărei fiice.
După martiriul fiicelor sale, Sfânta Sofia a luat trupurile acestora și le-a îngropat pe un deal în afara cetății. Timp de trei zile, s-a rugat neîncetat la mormântul acestora, cerând întărire și pace. În a treia zi, și-a dat duhul și ea, fiind primită în Împărăția Cerurilor. Astfel, Sfânta Sofia a devenit un simbol al mamelor care suferă și care își găsesc puterea în credință.
Mormintele Sfintei Sofia și ale fiicelor sale au fost localizate pe Via Aurelia, un drum important din Roma antică.
Deasupra acestor morminte a fost construită Biserica „Sfântul Mucenic Pangratie,” unde credincioșii vin să aducă cinstire mucenițelor.
Din anul 1992, Sfânta Muceniță Sofia a fost declarată ocrotitoarea orașului Sofia, capitala Bulgariei, fiind venerată în mod special de mamele și fiicele care își caută sprijinul în rugăciunile ei.
În tradiția ortodoxă, Sfânta Sofia și fiicele sale sunt prăznuite ca exemple de credință. Ele sunt invocate în rugăciuni pentru protecția și călăuzirea mamelor și fiicelor. Troparul închinat lor amintește de curajul lor:
"Mielușele cuvântătoare, prin mucenicie, v-ați adus Mielului și Păstorului, săvârșind călătoria cea către Hristos și credința păzind-o. Pentru aceea, cu suflet vesel astăzi săvârșind pomenirea voastră cea sfântă, minunatelor, pe Hristos Îl slăvim."