Sărbătoare cu cruce neagră pe 27 septembrie 2024 în calendarul ortodox. Cine a fost Sfântul Antim Ivireanul

Pe 27 septembrie, calendarul ortodox marchează o sărbătoare importantă, cu cruce neagră, dedicată Sfântului Antim Ivireanul.

Sfântul Antim Ivireanul, sărbătoare cu cruce neagră pe 27 septembrie 2024

Sărbătoarea de pe 27 septembrie, cu cruce neagră, este marcată în calendarul ortodox ca o zi de pomenire a Sfântului Antim Ivireanul, mitropolit al Țării Românești, cunoscut pentru activitatea sa deosebită în slujba Bisericii și culturii românești.

Sfântul Antim Ivireanul a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 21 iunie 1992, în semn de recunoaștere a contribuțiilor sale majore la dezvoltarea culturii și limbii române, precum și a devotamentului său față de credința ortodoxă. El este cunoscut atât ca mitropolit, cât și ca un remarcabil tipograf, caligraf și predicator, aducând în prim-plan cărți de mare valoare teologică și culturală.

Viața Sfântului Antim Ivireanul

Sfântul Antim Ivireanul s-a născut în jurul anului 1650, într-o familie de creștini georgieni, din părinții Ioan și Maria, primind la botez numele Andrei. Fiind de neam ivirean (georgian) sau caucazian, tinerețea sa a fost marcată de suferințe, mai ales în perioada când a fost prins de turci și dus în robie. După ce a fost eliberat din robia turcească, Antim și-a dedicat viața studiului, învățând caligrafie, pictură, sculptură și mai multe limbi, inclusiv greaca, araba și turca.

În jurul anului 1690, Sfântul Antim Ivireanul a fost adus în Țara Românească de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Odată ajuns aici, Antim a intrat în slujba Bisericii Ortodoxe și a primit numele monahal Antim la călugărie. În 1691, a devenit conducătorul tipografiei din București, unde și-a început misiunea de promovare a limbii române și a tipăririi de cărți religioase.

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Citește și: Calendar creștin ortodox octombrie 2024. Marile sărbători cu cruce roșie ale lunii, când e Sfânta Cuvioasă Parascheva

În anul 1696, Antim Ivireanul a fost numit egumen al Mănăstirii Snagov, unde a întemeiat o nouă tipografie. Aici, el a continuat să publice lucrări de mare importanță pentru cultura românească și pentru viața spirituală a poporului. Activitatea sa editorială a inclus tipărirea a 63 de cărți, dintre care 22 în limba română, 30 în greacă, precum și cărți în slavonă, greco-arabă și greco-română. Aceste cărți au fost tipărite la București, Snagov, Râmnic și Târgoviște.

Mitropolit al Țării Românești

În anul 1705, Sfântul Antim Ivireanul a fost ales episcop al Râmnicului, iar în 1708 a devenit mitropolit al Țării Românești. Ca mitropolit, Antim a promovat utilizarea limbii române în slujbele religioase, contribuind astfel la dezvoltarea spirituală și culturală a poporului român. Predicile sale, cunoscute sub numele de Didahii, sunt considerate exemple de limbă română curată și expresivă, iar el a fost descris drept unul dintre cei mai mari oratori și scriitori români din acea perioadă.

Martiriul și canonizarea

Sfântul Antim Ivireanul a fost un apărător al credinței ortodoxe și un susținător al românilor într-o perioadă marcată de conflicte politice și religioase.

Citește și: Rugăciune către Sf. Nectarie: Aduce alinare sufletească și vindecare trupească

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

În drumul său către exil, Sfântul Antim a fost ucis de turcii care îl escortau, iar trupul său a fost aruncat în râul Tungia, un afluent al Maritei, lângă Adrianopol. Acest sfârșit tragic l-a consacrat drept martir al credinței ortodoxe.

Propunerea de canonizare a Sfântului Antim Ivireanul a fost făcută de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1916, iar în 1966, sentința de caterisire impusă de Patriarhul Ecumenic a fost ridicată. Sfântul Sinod l-a trecut oficial în rândul sfinților pe 21 iunie 1992, recunoscând astfel contribuția sa imensă la cultura și spiritualitatea românească.