Sarbatoarea Sfantului Dimitrie Izvoratorul de mir. Traditii si obiceiuri: de ce este interzis sa folosesti pieptenele in aceasta zi

Sfantul Dimitrie a trait in timpul imparatilor Diocletian (284-305) si Maximian (286-305). Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorita calitatilor sale, guvernator al Tesalonicului, dupa moartea tatalui sau.

Mai tarziu, imparatul Maximian a aflat ca Dimitrie este crestin, fapt care l-a maniat foarte tare. Asa ca, intorcandu-se biruitor dintr-un razboi cu scitii, Maximian a poruncit sa se faca praznice in fiecare cetate, in cinstea zeilor.

Venit la Tesalonic, imparatul l-a intrebat pe Dimitrie daca sunt adevarate cele auzite despre el, ca si-a dat toata averea saracilor si ca se inchina lui Dumnezeu. Dimitrie a marturisit ca este crestin si a defaimat inchinarea la zei. Pedeapsa imparatului a fost maxima: Dimitrie a fost inchis in temnita si ucis cu sulita.

In orasul in care a trait exista astazi o Biserica inchinata Sfantului Dimitrie Izvoratorul de mir.

In prima duminica dupa sarbatoarea sfantului, la vecernie, in biserica are loc desfacerea raclei unde sunt sfintele moaste, iar Mitropolitul scoate tava asezata sub acestea, unde se aduna si astazi Sfant Mir.

Acest mir care izvoraste din moastele Sfantului Dimitrie este colectat si amestecat cu ulei de la Sfantul Maslu, apoi impartit in mici recipiente credinciosilor.

In credinta populara, Sfantul Dimitrie este vestitorul ierii si patronul pastorilor. Astfel, daca Sfantul Gheorghe incuie iarna si infrunzeste intreaga natura, Sfantul Dimitrie desfrunzeste codrul si usuca plantele.

Se mai spune ca de Sfantul Dimitrie, caldura intra in pamant si gerul incepe sa-si arate coltii.

Aceasta sarbatoare este intampinata in fiecare an cu hramuri, pomeni cu colaci, dar si jocuri cu focuri vii. Dupa hramul Sfintei Parascheva, Sfantul Dumitru reprezinta ultima si cea mai insemnata sarbatoare a toamnei, care, conform superstitiilor pastorale, reprezinta inceputul iernii.

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se savarsesc in ajun de Samedru sunt focurile vii. In ajunul sarbatorii, in noaptea de 25 octombrie se tine "Focul lui Samedru”, moment in care oamenii obisnuiesc sa aprinda focuri in curti sau pe dealuri.

Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro

Citeste si: „Blonda lui Putin” s-a supărat pe o ziaristă și a trimis securitatea la ea, după ce i-a pus o întrebare: Nu discut viața mea personală- antena3.ro

Citeste si: Un brașovean a adunat zeci de mașini scoase din uz pe un câmp. Ce au descoperit polițiștii că facea de fapt- wowbiz.ro

Conform traditiei populare, oamenii care sar peste flacari vor fi sanatosi intregul an si feriti de necazuri, nenorociri si boli. Rolul focului este de a alunga fiarele, avand si puteri roditoare, astfel incat dupa ce este stins oamenii obisnuiesc sa arunce in gradina cenusa si carbunii.

Femeile obisnuiesc sa imparta covrigi, nuci, mere, paine, struguri si prune uscate tuturor celor care sar peste foc.

De asemenea, in aceasta zi se pomenesc si mortii si se da de pomana coliva de Samedru, dar si colaci in forma de cruce.

Conform traditiei, Sanmedru era considerat patronul pastorilor. Pentru a putea vedea cum va fi iarna care vine, pastorii obisnuiesc sa isi aseze cojocul pe iarba in mijlocul oilor, asteptand sa vada care oaie se va aseza pe el. Daca o oaie neagra se aseaza inseamna ca iarna va fi una buna, in timp ce daca se va culca o oaie alba, iarna va fi apriga.

Un alt mod de a afla cum va fi iarna este sa urmaresti mersul oilor in dimineata sarbatorii Sfantului Dumitru. Daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.

In Bucovina, persoanele care vor semana usturoiul dupa sarbatoarea Sfantului Dumitru vor avea parte anul viitor doar de paguba.

In regiunea Olteniei, oamenii cred ca doar daca vei respecta toate traditiile acestei sarbatori vei fi intr-adevar protejat de necazuri si primejdii.

De Sfantul Dumitru nu trebuie folosit pieptanul. In caz contrar vei atrage asupra ta necazuri si primejdii, potrivit credintei populare.

In anumite zone, taranii il cinstesc pe Sfantul Dimitrie, Izvoratorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la Sfanta Impartasanie.

Tot de Sfantul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi si se strica stanele.

Gospodinele spun ca varza trebuie pusa la murat dupa ziua Sfantului Dumitru ca sa  fie buna si sa reziste toata iarna

Citeste si: Cum își alege Karmen Minune un partener? Contează sau nu banii, pentru aceasta: "Dacă îți alegi bărbatul în funcție de asta, ai pierdut din start!"- kfetele.ro

Citeste si: Mesajul pe care i l-a transmis Claudia Pătrășcanu fostului soţ: "Asta este cel mai important". Gabi Bădălău a împlinit 36 de ani- radioimpuls.ro

Citeste si: Femeie din Târgu Jiu, care abia se deplasează pe picioare cu un cadru, filmată în timp ce se urcă la volan și conduce- antena3.ro

Sfantul Dumitru este si o  zi a soroacelor. Este ziua in care se terminau invoielile incheiate intre stapanii oilor si ciobani de Sfantul Gheorghe, de unde si vorba ca "la San-George se incaiera cainii, iar la Samedru se sfadesc stapanii".

O zi mai tarziu, in 27 octombrie, este cinstit Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor.

Sfantul s-a nascut la sud de Dunare, in Bulgaria. A trait in secolul al XIII-lea, in timpul "imperiului" vlaho-bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii Petru si Asan. Iubind viata ascetica, el s-a retras intr-o pestera.

Nu se stie cat timp a stat acolo si nici cand a murit, dar traditia spune ca, inainte de a muri, el s-a asezat singur intre doua lespezi de piatra, ca intr-un sicriu. Moastele sale au fost asezate in iunie 1774, in actuala Catedrala Patriarhala din Bucuresti.

Racla cu moastele Cuviosului Dimitrie este scoasa, in fiecare an, in procesiune pe strazile Bucurestiului si asezata intr-un baldachin special amenajat langa Catedrala Patriarhala.

In acest an, sarbatoarea Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, unul din hramurile Catedralei Patriarhale, a inceput in 22 octombrie cu o procesiune, la care au participat mii de credinciosi, si se va incheia in 28 octombrie.

Pentru sarbatoarea din acest an, au fost aduse, din Grecia, spre inchinare, Moastele Sfantului Arhidiacon Stefan, care au fost puse alaturi de moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor si ale Sfintilor Imparati Constantin si Elena.

De sambata si pana marti s-au inchinat la moastele sfintilor peste 30.000 de pelerini.