La scurt timp după ce România a fost acceptată în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă, dar nu și terestră, mai multe țări din UE au luat o decizie neașteptată: au reintrodus controale la granițe.
Schimbări în spațiul Schengen din cauza migrației necontrolate
Uniunea Europeană se confruntă cu o creştere a numărului de sosiri legale şi ilegale de migranţi, ceea ce a determinat unele state membre să reintroducă temporar controale la frontieră, potrivit News.ro.
Controalele sunt surprinzătoare pentru că zona Schengen este definită ca un spaţiu larg de liberă circulaţie.
În prezent, 27 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, iar România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale.
Țările parte din acordul Schengen sunt: Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Croația, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Elveția.
Care sunt țările din Schengen care fac controale la granițele terestre
Mai multe țări din spațiul Schengen au restabilit sau au înăsprit controalele la frontiere, potrivit Reuters.
Pe listă se află Germania, Franța, Danemarca, Austria, Italia, Slovenia, dar și țările nordice.
Franţa a invocat ameninţările teroriste în reintroducerea controalelor la frontierele sale cu ţările din Schengen, care vor dura până la 30 aprilie.
Germania a instituit controale la frontierele sale terestre cu Polonia, Republica Cehă şi Elveţia până la 15 iunie, invocând o creştere a migraţiei şi a contrabandei.
Verificările la frontiera terestră cu Austria sunt în vigoare până în luna mai, Germania invocând tensiuni asupra sistemului său de primire a cererilor de azil, ameninţări la adresa securităţii legate de Orientul Mijlociu şi războiul din Ucraina.
Controalele Italiei la graniţa cu Slovenia vor dura până în iunie, după ce Roma a declarat că migranţii care sosesc prin Balcani ar putea fi terorişti.
Austria are verificări la frontiera cu Republica Cehă, care expiră la 16 aprilie; cu Slovenia şi Ungaria până în luna mai; iar cu Slovacia până la 2 iunie.
Viena a invocat presiunea asupra sistemului de primire a cererilor de azil, precum şi preocupările legate de traficul de arme şi de persoane şi de reţelele criminale generate de războiul din Ucraina.
Danemarca efectuează controale la tranzitul terestru şi maritim dinspre Germania până în luna mai, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
Norvegia, care nu este membră a UE, dar face parte din acordul Schengen, a restabilit controalele la frontieră în porturile cu legături de feribot cu spaţiul Schengen până în luna mai, invocând ameninţări la adresa infrastructurii sale şi din partea serviciilor de informaţii străine.
Slovenia a instalat controale la frontierele cu Croaţia şi Ungaria până în iunie, invocând deteriorarea situaţiei de securitate în Orientul Mijlociu şi Ucraina, o ameninţare ridicată de terorism şi crima organizată din Balcanii de Vest.
Suedia şi-a înăsprit controalele la frontieră până în luna mai, afirmând că a contracarat atacuri de când arderea Coranului a atras ameninţări din partea militanţilor islamişti.
Finlanda a închis punctele de trecere de la frontiera sa terestră cu Rusia- care nu este un stat Schengen- pentru o perioadă nedeterminată, ca răspuns la un val de solicitanţi de azil din ţări terţe despre care a spus că a fost orchestrat de Moscova. Kremlinul a negat acuzaţia. Helsinki a adăugat, de asemenea, pe listă mai multe porturi în care este interzisă călătoria dinspre vecinul său estic.